Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind contracararea dezinformării și informațiilor false, propus de un grup de deputați din cadrul fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate. Inițiativa a fost susținută de 56 de deputați. Opoziția a criticat documentul, invocând cenzură informațională. Reprezentanții fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au blocat tribuna centrală, după care au părăsit sala în semn de protest.
Președinta comisiei parlamentare pentru mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a precizat în timpul prezentării proiectului în plen că documentul a fost elaborat împreună cu reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale de media și doi experți străini, prin intermediul Consiliului Europei. „Astăzi trebuie să fim foarte conștienți de responsabilitatea pe care o avem, pentru a reuși să ajungem într-o situație când dezinformarea este contracarată și prin lege, dar și de către noi, când dezinformarea nu mai este tolerată” a declarat parlamentara.
Documentul prevede noi atribuții pentru Serviciul de Informații și Securitate pe domeniul contracarării dezinformării, noțiuni ca dezinformare și informație falsă, restricții pentru achiziționarea conținuturilor audiovizuale care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, introducerea noțiunii de dezinformare în lege și sancțiuni de până la 100.000 de lei pentru furnizorii de servicii media care vor difuza dezinformare ce afectează securitatea națională și securitatea informațională a țării, sancțiuni penale și contravenționale pentru neexecutarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale sau a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare, precum și pentru răspândirea dezinformării sau a falsurilor.
Deputata Adela Răileanu din fracțiunea BCS consideră că, prin proiectul de lege, se dorește inclusiv reducerea la tăcere a mass-mediei critice. „După ce acest document va deveni lege, jurnaliștii, bloggerii, activiștii civici, partidele de opoziție și orice om liber din această țară devin ținte ale puterii. (…) Totodată, Consiliul Audiovizualului obține puterea de a lua decizii de o severitate excesivă. Televiziunile pot încasa amenzi de sute de mii de lei, pot fi blocate pe un termen de trei zile și foarte ușor pot fi lăsate fără licență de emisie. Toate acestea în baza unor criterii foarte subiective și noțiuni care lasă loc de interpretare”, a declarat Răileanu.
După ce opoziția a părăsit sala și a fost anunțată o pauză, deputații PAS au revenit în plen și au votat proiectul. Unul din autorii inițiativei, Oazu Nantoi, a precizat că scopul acestei legi „nu este de a interzice ceva”. „Scopul este de a proteja cetățenii, societatea și statul. Scopul este de a proteja demnitatea umană și gândirea critică în societatea noastră. Scopul este de a proteja bună înțelegere în societatea noastră și pacea în Republica Moldova. Noi nu putem, nu avem dreptul ca dezinformarea și propaganda de război, această armă de exterminare în masă a creierilor, să fie aplicată și împotriva cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat Oazu Nantoi.
RISCURI VS ASPECTE POZITIVE
Cristina Durnea, consilieră juridică la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), remarcă despre contextul apariției acestor propuneri, „într-o perioadă marcată de criza pandemică și de războiul inițiat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, când efectele răspândirii dezinformării și propagandei s-au făcut puternic resimțite în Republica Moldova. În acest context, a devenit stringentă necesitatea de a întreprinde măsuri pentru a asigura securitatea informațională a persoanei, a societății și a statului în ansamblu”.
Jurista a remarcat că proiectul vine cu o serie de soluții pentru prevenirea și contractarea principalelor amenințări la adresa securității informaționale, iar principala provocare a legiuitorului este „însă determinarea și specificarea cu maximă precizie a categoriei informațiilor false care amenință securitatea informațională, astfel încât pârghiile legale care urmează a fi legiferate să nu admită ingerințe nejustificate în dreptul persoanelor la libera exprimare și, subsecvent, la o regretabilă condamnare a statului la CtEDO”. „Actuala versiune a unor amendamente lasă loc pentru îmbunătățiri în privința acestui aspect”, a subliniat Cristina Durnea.
Președinta Consiliului de Presă (CP), Viorica Zaharia, invocă potențiale riscuri ale inițiativei la adresa libertății de exprimare. „Înțeleg că Parlamentul încearcă astfel să răspundă revendicărilor societății de a «face ceva» cu dezinformarea, care e tot mai periculoasă. Este o misiune extrem de grea, în opinia mea, întrucât orice încercare de a stabili limitări pentru conținutul mediatic riscă să fie folosită cu același succes și împotriva presei de bună credință și a libertății de exprimare. Deși trebuie să se facă ceva, totuși rețete magice nu există și nu cunosc vreo țară care ar avea reglementări sută la sută eficiente”, a comentat Viorica Zaharia pentru Media Azi.
Jurnalista consideră oportună definitivarea mai multor noțiuni în lege, precum termenul de dezinformare, „ceea ce va face mai ușoară misiunea instituțiilor abilitate cu argumentarea, atunci când e cazul, cum anume și de ce un conținut monitorizat sau denunțat reprezintă o dezinformare. Proiectul are și alte părți bune, dar nu risc să mă pronunț categoric asupra lui, întrucât prefer să observ cel puțin timp de câteva luni cum vor fi puse în aplicare noile prevederi”, a adăugat președinta CP.
De cealaltă parte, reprezentanta Freedom House în Moldova, jurista Tatiana Puiu, nu este de acord ca noțiunile propuse în proiect să se regăsească în lege. „Consider inoportună includerea normelor respective în legea privind libertatea de exprimare, deoarece acestea exced scopului și sferei de aplicare statuate la articolul 1, de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum şi un echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare şi apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie ale persoanei”, a argumentat Tatiana Puiu. Deși susține includerea în cadrul legal a normelor care să asigure securitatea informațională, inclusiv în contextul creșterii impactului actualelor crize regionale și globale, „inserarea modificărilor propuse prin proiect va afecta caracterul legii privind libertatea de exprimare de «garant» al libertății de exprimare”, potrivit ei.
COMPETENȚELE SIS ȘI „RISCURI DE CENZURĂ”
Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, consideră drept periculoase mai multe propuneri, printre care și ce informații pot fi calificate drept false. „În una din calificări – informații ce afectează spațiul informațional public – se indică informațiile care provin din state aflate în conflict militar, declarate, recunoscute drept state agresoare. Cu alte cuvinte, dacă intră în vigoare aceste modificări, despre conflictul din Ucraina în genere nu se poate nimic de comunicat. Noi o să devenim o societate opacă în cazul dat, mass-media nu va putea relata aceste informații”, explică Bozianu.
Juristul semnalează și despre propunerea prin care Serviciului de Informații și Securitate i se conferă noi atribuții pe domeniul securității informaționale. „Intenția este binevenită, trebuia să fie demult o reglementare pe segmentul de fake news, doar că instrumentele trebuie să fie mult mai clare și previzibile, pentru că riscăm să ne trezim într-o zi că site-ul nostru este inclus în această listă care trezește suspiciuni (…). Intenția este una nobilă, dar ne-am putea trezi cu un fel de poliție informațională, ceea ce în statele cu democrație avansată nu există. Noi trebuie să înțelegem ce urmărim: vrem să protejăm securitatea informațională a Republicii Moldova sau să o restrângem, să o filtrăm și poate chiar să o cizelăm, într-un anumit sens, ca să instituim anumite filtre convenabile din punct de vedere politic guvernării. Ceea ce din punctul meu de vedere este inadmisibil”, a spus Sergiu Bozianu.
Și analistul politic Dionis Cenușa întrezărește prevederi care ar încerca să „instituie cenzura pe rețelele sociale sau asupra instituțiilor media neprietenoase/neloiale guvernării. Asemenea prevederi vor fi atacate la CEDO, dacă vor fi aplicate. SIS- nu poate avea competențe extinse când vine vorba de libera exprimare, fără un mecanism de verificări și echilibru bine pus la punct. În perioada stărelor de urgență, unele competențe pot fi extinse, dar numai atunci și cu condiția că nu se comit abuzuri, influențate de decidenții politici aflați la putere”, a scris Cenușa pe contul său de Telegram.
IMPACTUL ÎN TIMP
La riscuri de cenzură se referă și Alexei Marciuc, președintele organizației „Comunitatea Internet”. „Blocarea paginilor web de către furnizorii de servicii de Internet reprezintă o interferență în activitățile utilizatorilor și site-urilor web, care încalcă drepturile și libertățile fundamentale, creând un anumit nivel de cenzură. Se pot aplica reguli speciale în timpul unei urgențe naționale, dar ele nu pot intra în contradicție cu principiile generale în acest domeniu și ar trebui să aibă o aplicare limitată în timp”, a completat Alexei Marciuc.
Potrivit lui, amendamentele propuse în inițiativa din această săptămână arată „clar lipsa unei politici de stat unificate în domeniul reglementării mediului online”, iar competențele extinse ce ar urma să fie oferite organelor de ocrotire a dreptului sunt îngrijorătoare. „Invocând amenințări la adresa securității, autoritățile moldovenești încearcă să extindă supravegherea de stat asupra spațiului online și să-și sporească influența asupra Internetului, punând în pericol libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale. Cu toate acestea, situația legată de provocările de securitate din regiune se va schimba, iar reglementarea legală va rămâne. După cum putem vedea, există puține sisteme de frâne, de balanțe și contrabalanțe în Republica Moldova pentru a împiedica autoritățile să ia o poziție mai dură cu privire la controlul conținutului pe Internet”, a conchis Alexei Marciuc.
