Titlurile tendențioase și ironice sunt tot mai des utilizate de mai multe instituții media monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), iar unele dintre aceste redacții continuă să reflecte subiectele de interes public în funcție de preferințele politice, arată cel mai recent raport de monitorizare lansat joi, 13 august. Totodată, printre principalele abateri deontologice pe care le relevă cercetarea, ce vizează 12 instituții media din Republica Moldova, sunt amestecul faptelor și opiniilor, neasigurarea dreptului la replică, etichetarea, generalizarea și trimiterea la surse imposibil de verificat.
În cadrul monitorizării au fost analizate felul în care cele 12 instituții de presă au reflectat cinci evenimente de interes public major ce au avut loc în perioada 1 mai – 31 iulie 2020: ajutorul umanitar acordat de Guvernul României în contextul pandemiei de Covid-19, eliberarea lui Veaceslav Platon din detenție, declarația Parlamentului privind condamnarea traseismului politic, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu și anunțul deputatului Ștefan Gațcan că pleacă din Partidul Socialiștilor și că își depune mandatul.
Potrivit raportului, în această perioadă, comparativ cu primele patru luni ale anului 2020, a sporit numărul cazurilor de încălcare a normelor deontologice și de utilizare a tehnicilor de manipulare.
Amestecul faptelor și opiniilor și lipsa dreptului la replică sunt printre cele mai frecvente abateri deontologice comise de instituțiile media monitorizate. Și titlurile tendențioase și ironice sunt tot mai des folosite. Totodată, o parte dintre instituțiile media vizate au recurs pe larg și la tehnici de manipulare, cum ar fi estomparea, tehnica dușmanului intern/a Salvatorului național și manipularea prin intermediul coloanei sonore/audio.
Potrivit autorului studiului, cercetătorul Victor Gotișan, mai multe instituții media au abordat în mod preferențial unele surse și le-au acordat timp de emisie excesiv pentru declarații și opinii. „De exemplu, în cazul NTV Moldova, Accent TV, Primul în Moldova, Sputnik.md, KP.md, reprezentanții PSRM au fost principalele surse în știri, în timp ce partidele de opoziție au fost ignorate în totalitate. Celor din urmă nu li s-a asigurat nici dreptul la replică în aproape toate cazurile când au fost vizate/acuzate. Prime TV și Publika TV au dat preferință deputaților grupului parlamentar Pro-Moldova în calitate de surse; la Televiziunea Centrală, sursele-cheie au fost reprezentanții Partidului Politic Șor, iar la Jurnal TV – cei ai PPDA”, se arată în raport.
Studiul recomandă jurnaliștilor să informeze consumatorii de media corect și echidistant, să verifice și să prezinte complet informația, fără să o abordeze selectiv și să o estompeze în baza preferințelor politice. Totodată, Consiliului Audiovizualului i se recomandă să se autosesizeze și să monitorizeze posturile TV despre care îi este semnalat că difuzează informații care manipulează.
Cele 12 instituții media monitorizate au fost selectate ținând cont de următoarele criterii: aria de acoperire (națională), limbile de difuzare a conținutului (română și rusă) și impactul (tiraj și audiență).
Raportul de monitorizare privind dezinformarea şi propaganda în spațiul mediatic autohton poate fi accesat pe site-urile Media Azi și Mediacritica.md.
________________________
Realizarea acestui raport a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
