Social media rămâne principala sursă de conținuturi false pentru elevi, studenți și profesori, potrivit studiului realizat de reprezentanța din Moldova a Centrului Român de Politici Europene. Cercetarea a fost realizată cu scopul de a testa percepția elevilor din liceele Republicii Moldova despre criza de Covid-19 din perspectiva dezinformării și știrilor false.
Autorii studiului s-au interesat și de percepția liceenilor privind campania de vaccinare, temerile acestora cu privire la imunizare și pe ce aspecte ar trebui să se concentreze autoritățile publice pentru a demonta mituri și povești false despre vaccinare.
Potrivit datelor, 30% dintre elevi susțin că au citit sau au auzit cel mai des o informație pe care o consideră falsă pe rețelele sociale, urmate de posturile TV (29%). 8% consideră că au auzit cel mai des falsuri acasă, în familie. De cealaltă parte, 47% dintre studenți și 33% dintre profesori consideră că cele mai răspândite știri false sunt distribuite tot pe social media.
În timp ce profesorii indică aceleași platforme drept sursele unde întâlnesc falsuri cel mai des, un respondent a indicat societatea în general drept sursă a dezinformării, iar altul s-a referit la site-ul Ministerului Sănătății drept responsabil pentru dezinformarea din jurul Covid-19.
INDIFERENȚA ÎN RAPORT CU RISCURILE ȘTIRILOR FALSE
O altă concluzie a raportului se referă la faptul că elevii sunt mult mai predispuși să perceapă informațiile false ca fiind adevărate comparativ cu studenții sau profesorii. Nu mai puțin de 36,6% dintre ei consideră, de exemplu, că vaccinarea în Republica Moldova se face în interesul industriei farmaceutice și sub presiunea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii. 38,1% consideră, de asemenea, că votca, ghimbirul sau usturoiul ajută la tratarea și prevenirea Covid-19. Totuși, 71,3% nu cred însă că virusul SARS-Cov-2 se transmite prin masca de protecție.
Cu toate acestea, aproape 90% din elevi sunt convinși că nu distribuie știri false. Procentul e același și pentru studenți și profesori. „Este un rezultat înșelător și intră în contradicție cu răspunsurile oferite în întrebările din chestionar unde un număr ridicat de elevi, în mod special, au semnalat știri false ca fiind adevărate”, se arată în raport.
În privința riscurilor știrilor false, autorii studiului au stabilit că majoritatea elevilor rămân indiferenți, deși afirmă că recunosc impactul lor. 67% dintre ei aleg să ignore când întâlnesc o știre falsă și doar 13% încearcă să o demonteze sau să înceapă o discuție cu cei care o distribuie. O parte din cei 13% care se implică consideră că nu sunt luați în serios sau se confruntă cu reacții negative. „Chiar și așa, majoritatea celor care au indicat că se implică consideră că le reușește să-și convingă apropiații de neadevărul unei știri si aceștia devin mai atenți la sursele pe care le consumă”, scrie în studiu.
Documentul relevă și că încrederea elevilor în comunicarea autorităților este joasă.
De asemenea, unu din doi elevi (50%) consideră că un motiv pentru ineficiența campaniei de vaccinare împotriva Covid-19 derulată în Republica Moldova sunt falsurile și miturile despre coronavirus, vehiculate în spațiul public. „Aceste date ne arată cât e de necesară o intervenție mai responsabilă și targetată din partea autorităților. Mai multe campanii de informare, accesibile tinerilor, despre prevenția Covid-19 și eficiența vaccinurilor pot face o diferență semnificativă. Nu în ultimul rând, elevii, studenții și profesorii trebuie abilitați în identificarea și demontarea știrilor false, iar educația media și fact-checking-ul să facă parte din rutina zilnică a tinerilor”, recomandă autorii studiului.
Sondajul a fost promovat online, în perioada 24 august – 13 septembrie, inclusiv în școlile din regiunea transnistreană, cu ajutorul profesorilor. În total, sondajul a acumulat 547 de răspunsuri valide, dintre care 451 respondenți sunt elevi, 51 – studenți și 45 – profesori. Organizația a precizat că chestionarul realizat nu este unul reprezentativ la nivelul populației Moldovei, nici la nivelul categoriilor prezentate în raport (elevi, studenți, profesori) și că reflectă doar opinia celor care au răspuns.
