„Pandemia de Covid-19 a pus stăpânire pe omenire și s-a infiltrat până și în gândirea noastră. Conștient sau inconștient, asistăm zilnic la informații false care au scop clar să inducă panică și frică. La fel cum vaccinurile pot oferi imunitate la viruși, inclusiv la coronavirus, putem crea imunitate la dezinformare. Igiena, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor, ne ajută să ne protejăm. În același mod, igiena informațională poate încetini răspândirea informațiilor eronate și dăunătoare, în special pe rețelele sociale”, sunt sugestiile oferite de Serviciul European de Acțiune Externă într-un articol menit să combată dezinformarea despre Covid-19 și vaccinuri prin intermediul teoriilor conspirației, informațiilor înșelătoare și a dezinformării.
Reprezentanții Uniunii Europene constată că mesajele antivaccinare au devenit atât de atractive, încât pot fi folosite drept instrument de diseminare a discordiei, agravarea fricii și polarizare socială și, mai presus de toate, pentru a submina încrederea în sistemul de sănătate și autoritățile publice, în știință și mass-media, precum și a oamenilor unii față de alții.
Autorii articolului le sugerează cititorilor ca înainte să distribuie informații pe rețelele sociale sau să interacționeze cu conținutul online, să caute răspuns la câteva întrebări:
Este acest conținut de încredere?
Dacă conținutul vă agită, luați o pauză și asigurați-vă că verificați dacă știrea a mai fost raportată de cineva? De unde știm că este adevărată? Acordați atenție modului în care sunt folosite imaginile, emoji-urile, titlurile – încearcă să vă provoace o anumită emoție? Și țineți minte, un număr mare de urmăritori nu înseamnă neapărat că un cont de social media este o sursă de încredere.
Cine este autorul mesajului?
Puteți găsi vreunul din articolele anterioare ale celui sau celor care semnează știrea? Întrucât jurnaliștii și experții respectați au întotdeauna un istoric, acest lucru este ușor de verificat. Un prieten de pe Facebook nu este neapărat specialist într-o anumită chestiune și, dacă e vorba de experți, asigurați-vă că cunoștințele lor sunt în domeniul relevant.
Care este sursa afirmațiilor?
Actorii de dezinformare deseori invocă surse false anonime „din interior”, care poate nici nu există. (Cel mai relevant exemplu în acest sens este așa-numita conspirație Q-anon) . Fiți deosebit de vigilenți, dacă acele surse anonime fac afirmații vagi, care sunt imposibil de verificat. Afirmații precum „totul este conectat”; „nimic nu este așa cum pare”; „ei nu vor să știi adevărul”; „există o agendă secretă” – sunt semnale serioase pentru dezinformare. În cazul vaccinurilor, actorii de dezinformare folosesc adesea termeni precum „Big Pharma” și „Mainstream media” într-un mod derogatoriu, pentru a submina încrederea în producătorii de vaccinuri și jurnaliști.
Este această sursă de informații sigură?
Instituțiile media credibile nu se complac în teoriile conspirației și păstrează opiniile unilaterale în rubirici separate – opinii. Jurnalismul onorabil respectă standardele definite din industrie: un articol ar trebui să aibă mai multe surse și să reprezinte puncte de vedere concurente pentru a prezenta o relatare echilibrată a unei probleme. Dacă aveți dubii, aruncă o privire la secțiunile Despre și Contacte ale sursei de informare. Dacă este într-adevăr o instituție media de încredere, ar trebui să găsiți în lista jurnaliștilor care lucrează acolo și informații transparente despre organizație și finanțarea acesteia.
Pentru a memora mai bine informația, Centrul pentru Jurnalism Independent vă propune să urmăriți animația de mai jos și să vă protejați de informațiile dubioase.