Circa 84% dintre tineri consideră că „este important să poată deosebi știrile ce au scop de manipulare sau dezinformare în societate”, iar 61% consideră că disciplina Educația pentru media, predată în școli, poate să-i protejeze de așa fenomene ca manipularea, propaganda şi dezinformarea media. Totuși, țara noastră nu are astăzi o politică publică, un concept și o viziune națională care să vizeze în mod special zona de alfabetizare media și nu există nicio instituție sau autoritate special desemnată care să o supravegheze ca parte a misiunii sale, potrivit Studiului privind evaluarea competențelor media și nivelul de alfabetizare mediatică în rândul tinerilor din Republica Moldova, realizat de Centrul pentru dezvoltare educațională și comunitară (CDEC) și lansat miercuri, 13 aprilie la Chișinău.
Scopul de bază al studiului s-a axat pe evaluarea competențelor media și nivelul de alfabetizare mediatică în rândul tinerilor din Republica Moldova pentru perioada anilor 2021-2022. În acest sens, studiul a estimat în ce măsură şi cum tinerii accesează informația, cum percep impactul știrilor și cum sunt afectați de fenomenul fake-news.
În cadrul cercetării au fost organizate patru focus grupuri, formate din tineri din mediul urban și rural, cu vârsta cuprinsă între 20-34 de ani, precum şi experți. Totodată, în baza unui chestionar elaborat de către autorii studiului, a fost realizat un sondaj național, la care au participat 1.533 de respondenți din rândul tinerilor, cu vârsta de 18 ani și mai mult. Datele au fost colectate în perioada 20 februarie – 25 martie 2022.
La întrebarea din ce surse se informează şi cât de credibile sunt acestea, majoritatea tinerilor au răspuns că, de obicei, se informează de pe rețelele de socializare. Circa 70% din ei accesează zilnic rețelele sociale, iar 84% folosesc un smartphone pentru a intra în spațiul online. În medie, tinerii stau pe Internet șase ore pe zi. Participanții la sondaj și la focus grupuri au recunoscut că trebuie să aibă competențe media și au subliniat importanța educației media.
Studiul notează că, din 2018, în licee a fost introdusă disciplina opțională Educaţie pentru media, cu suportul Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova. Astfel, 61% din cei chestionați consideră că disciplina poate să-i protejeze de fenomene precum manipularea, propaganda şi dezinformarea media. Circa 84% dintre participanții la sondaj au fost de acord cu afirmația că pentru tineri „este important să poată deosebi știrile care au scop de manipulare sau dezinformare în societate”.
Țara noastră nu face parte, deocamdată, din clasamentul Media Literacy Index, unde procesul de alfabetizare media este mult mai avansat, dar ar putea beneficia de experiența celor 35 de state incluse în acest top. Anul trecut, de exemplu, Finlanda deținea locul 1, cu 78 de puncte, urmată de Danemarca (73 puncte), Estonia (72 puncte), Suedia (72 puncte) și Irlanda (70 puncte). Un grad mai mare de alfabetizare media, susțin autoarele studiului, ar putea contribui „la creșterea personală și dezvoltarea socială a tinerilor, i-ar încuraja să folosească instrumentele multimedia în mod creativ și i-ar ajută să critice ceea ce văd în presa scrisă sau online, învățându-i să facă distincția între realitate și falsuri”.
„Republica Moldova nu are o politică publică, un concept și o viziune națională care să vizeze în mod special zona de alfabetizare media și nu există nicio instituție sau autoritate special desemnată care să o supravegheze ca parte a misiunii sale”, constată studiul. Printre recomandările pe care le fac autoarele se regăsește și ideea creării unui concept sau strategii naționale de alfabetizare media ca document separat. Acesta ar trebui să identifice domeniile prioritare de intervenție și rolurile intersectoriale și distribuirea responsabilităților între Guvern, Parlament, societatea civilă, sectorul media și comunitatea donatorilor.
Alte recomandări propuse de autoarele studii ar fi evaluarea, o dată la doi ani, a alfabetizării media la nivel național și includerea Republicii Moldova printre țările care sunt evaluate prin indici relevanți la nivel mondial, cum ar fi indicele de alfabetizare media (Media Literacy Index). Iar în urma acestei evaluări periodice să fie ajustată şi îmbunătățită curricula școlară Educația pentru media, pentru a dezvolta noi competențe pe fundalul avansării tehnologiilor digitale.
Potrivit autoarelor studiului, cursurile de competențe media ar trebui să fie considerate o prioritate și să fie incluse în programa educațională pentru grădinițe și programa școlară pentru clasele I-XII, precum și în cadrul planurilor de studii pentru universitățile din Moldova.
Studiul mai propune instituirea unei „linii fierbinți” la care să poată apela orice cetățean în cazul depistării unor știri false, dezinformări, intoxicări media, în vederea sesizării despre acest fapt, dar și crearea unei platforme comune de resurse online de alfabetizare media etc.
