Posturile TV din holdingul ”General Media Grup” (GMG): Publika TV şi Prime TV şi cele două transferate în proprietatea lui Oleg Cristal, consilierul lui Vlad Plahotniuc (Canal 2 şi Canal 3), dar şi mai multe site-uri şi portaluri au difuzat ştiri în care se menţionează că protestul desfăşurat la 14 mai 2017 în faţa Parlamentului, la fel ca şi flashmob-urile din zilele precedente, au fost organizate de partidele extra-parlamentare şi de organizaţiile neguvernamentale care ar fi afiliate acestora. Jurnaliştii nu au solicitat opinia reprezentanţilor ONG-urilor vizate care resping orice acuzaţie de afiliere politică.
Cele patru posturi şi câteva portaluri abundă de ştiri care acuză mai multe organizaţii neguvernamentale importante din ţară că ar chema lumea la proteste, făcând astfel jocul partidelor extra-parlamentare. Postul de televiziune Prime TV a publicat o ştire intitulată ”Protest eşuat! Doar câteva sute de oameni au protestat astăzi în Capitală”, în care este menţionat de câteva ori că manifestaţia a fost controlată politic. Iată câteva afirmaţii din ştire: ”Câteva sute de oameni s-au adunat astăzi la un nou protest organizat de cinci partide de opoziţie şi 20 de ONG-uri afiliate lor” sau ”pe parcursul acestei săptămâni, partidele de opoziţie şi ONG-urile afiliate lor politic au organizat zilnic proteste, la care se adunau doar câteva zeci de persoane. În acelaşi timp, în susţinerea modificării sistemului electoral, PDM a adunat peste 850 de mii de semnături”.
Ideea partizanatului politic a fost expusă în această ştire şi de analistul politic Cornel Ciurea, care promovează activ poziţia PDM. El menţionează că protestul ar fi un ”eşec relativ al opoziţiei, care, de altfel, se ascunde după aşa numiţi lideri ai societăţii civile, dar care în realitate promovează aspiraţiile acestor partide extraparlamentare”. Acest text a fost publicat şi pe site-urile posturilor Publika TV şi Canal 2.
Acuzaţii fără argumente
Jurnaliştii inserează acuzaţii la adresa organizaţiilor neguvernamentale, fără însă a le cere reacţii. Un reporter al API a solicitat opinia conducătorilor grupului GMG referitor la ştirile în care sunt exprimate opinii acuzatoare, cerând să vorbească cu editorul din acea zi. O voce de la recepţie ne-a spus că nu ne poate spune numele editorului, însă a solicitat un număr de contact, promiţând că ulterior vor reveni cu un apel, ceea ce nu s-a mai întâmplat.
La rândul său, Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice (IPP) din Moldova, unul dintre organizatorii acestui protest, afirmă că organizaţiile neguvernamentale au ieşit în stradă din cauza acţiunilor unor deputaţi. ”ONG-urile care au ieşit să protesteze paşnic nu fac jocuri politice. Noi am ieşit să ne expunem împotriva votului uninominal şi mixt”, a precizat directorul IPP. Acesta adăugă că nu pot fi trase concluzii că organizaţiile fac partizanat politic din faptul că la flashmob-uri, dar şi la protestul din 14 mai, au participat şi reprezentanţi ai partidelor parlamentare sau extra-parlamentare care sunt împotriva schimbării sistemului electoral în contextul actual al Republicii Moldova.
Expertă media: ”Ştirea înseamnă fapte, nu opinii”
Preşedinta Consiliului de Presă din Moldova, Viorica Zaharia, afirmă că un material jurnalistic trebuie să conţină neapărat opinia părţii vizate în context negativ. ”Se vorbeşte despre nişte ONG-uri „politizate”, însă fără a se da nume concrete. Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova spune că jurnalistul „solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect”. Acele ştiri, practic, nu au surse, nimeni nu este citat, iar organizatorilor despre care se spune că au suferit un eşec şi ONG-urilor „politizate” ar fi trebuit să le fie solicitată opinia. În mod contrar, acele ştiri reprezintă de fapt nişte opinii ale jurnaliştilor, or, ştirea înseamnă fapte, nu opinii”, argumentează experta media.
Amintim că la începutul lunii mai curent, mai multe organizaţii neguvernamentale, dar şi câteva persoane fizice au semnat o Declaraţie prin care au cerut Parlamentului să respecte legislaţia şi bunul simţ şi să se oprească din promovarea intereselor unor grupuri sau partide şi să acţioneze în interes public, conform normelor democratice. Apelul acestora a venit după ce deputaţii democraţi, socialişti şi cei din „grupul Leancă” au votat în prima lectură proiectele de lege privind votul uninominal şi cel mixt.
Lilia Zaharia
_______________________________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI).
