În ultima lună, platformele de socializare au abundat în dezinformări legate de invazia rusă în Ucraina. Din cauza cantității mari de conținut fals online, a fost o provocare să se facă distincția între informațiile veridice și cele inexacte.
Portalul ijnet.org, care este o resursă informațională a Centrului Internațional pentru Jurnalism (ICFJ), binecunoscută în mediul jurnaliștilor, recomandă câteva sfaturi și instrumente pentru a ajuta reprezentanții presei să relateze despre evoluțiile din Ucraina fără a cădea victime ale dezinformării.
Videoclipuri ce manipulează
„La câteva ore după ce Rusia a anunțat lansarea operațiunii sale militare în Ucraina, la 24 februarie, un videoclip despre care se spunea că ar fi al unor avioane rusești care intră în spațiul aerian ucrainean a devenit viral pe rețelele sociale, adunând sute de distribuiri și mii de comentarii pe Facebook, Twitter și Instagram. S-a dovedit însă a fi un clip dintr-un filmuleț de cinci minute cu avioane de vânătoare postat pentru prima dată online cu ani în urmă”, scrie portalul, menționând că acest caz nu este unic. Alte secvențe video au circulat pe scară largă pe rețelele sociale în ciuda faptului că erau vechi sau din locații care nu aveau nicio legătură cu evenimentele din Ucraina. În aceste cazuri, specialiștii recomandă utilizarea Verification Plugin, un instrument care permite fragmentarea videoclipurilor în cadre-cheie. Acestea pot fi apoi folosite pentru a efectua o căutare inversă a imaginii prin mai multe motoare de căutare.
Fotografii falsificate
Fotografiile false circulă, de asemenea, pe scară largă pe rețele. Printre acestea se numără una recentă, care îl arăta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe câmpul de luptă. O simplă căutare inversă a arătat că guvernul ucrainean publicase fotografia vizitei lui Zelenski în regiunea Donbas în aprilie 2019.
Căutările inverse de imagini sunt utile, deoarece dezinformarea poate proveni adesea din fotografii scoase din context. Această metodă vă permite să utilizați un motor de căutare pentru a identifica o fotografie sau o captură de ecran a unui videoclip și să găsiți sursa acesteia. Veți putea găsi sursa (sursele) care a (au) publicat anterior imaginea, precum și data publicării și locul în care a fost făcută.
Jurnaliștii pot efectua o căutare inversă de imagini folosind Google Images,Tineye, Bing sau Yandex. Dacă folosiți Google Chrome, puteți face click dreapta pe fotografie și puteți selecta Căutați imaginea cu Google Lens, ceea ce vă conduce la fotografia originală, data publicării și locația acesteia.
Alternativ, jurnaliștii pot utiliza Who Posted What pentru a găsi fotografia originală și data publicării acesteia. Pentru a face acest lucru, copiați linkul fotografiei în bara de căutare a site-ului. Site-ul vă permite să identificați utilizatorul din spatele fotografiei sau al postării, pe care îl puteți folosi apoi pentru a căuta datele de contact ale acestuia pentru a-l contacta direct dacă aveți întrebări despre ceea ce a postat.
Afirmații și citate înșelătoare
Pentru a identifica afirmațiile sau citatele înșelătoare, încercați mai întâi să copiați textul într-un motor de căutare. S-ar putea să constatați că acesta a fost deja postat online anterior sau dacă provine dintr-o altă sursă.
Citiți articolul integral AICI.
