În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale de anul trecut au fost înregistrate 448 de cazuri de discurs de ură, ceea ce reprezintă de 2,3 ori mai mult față de anul 2019, când au fost înregistrate 190 de cazuri în cadrul campaniilor electorale pentru alegerile parlamentare și alegerile locale generale. Aproximativ 30% din cele 448 de cazuri identificate au fost generate de presă, se notează în raportul „Discursul de ură și instigare la discriminare”, prezentat pe 27 ianuarie de Asociația Promo-Lex.
Potrivit raportului, „mass-media online rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură și instigare la discriminare. Astfel, cele 448 de cazuri identificate în context electoral au fost răspândite de 219 surse media, dintre care cele mai multe au reprezentat media online”.
În raport se constată că „aproximativ 30% din cele 448 de cazuri identificate în perioada de monitorizare au fost generate de jurnaliști, autorii de articole și instituțiile media, iar din cele 59 de situații care instigă la ură sau discriminare identificate în cadrul emisiunilor TV, în 41 de cazuri moderatorii nu au reacționat în niciun fel la astfel de mesaje. În opt cazuri, moderatorii înșiși au provocat discursul de ură și doar în zece cazuri aceștia au intervenit pentru a opri manifestările intoleranței. În celelalte emisiuni, discursul de ură a fost exprimat într-un format care a exclus posibilitatea de intervenție a moderatorilor (voxuri, reportaje etc.)”.
Autoarea raportului, Irina Corobcenco, susține că autoritățile trebuie să întreprindă măsuri de prevenire și combatere a discursului de ură.
„Datele raportului confirmă faptul că dinamica acestui tip de discurs crește în intensitate în perioada pre-electorală și electorală și descrește odată cu încheierea acesteia. Pe de o parte, concurenții electorali și politicienii ar fi bine să țină cont de responsabilitatea pe care o au pentru retorica bazată pe prejudecăți care favorizează diverse cazuri de discriminare, homofobie, inegalitate etc. Iar pe de altă parte, autoritățile publice trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura prevenirea discursului de ură și instigare la discriminare în campaniile electorale, atât în spațiul public, cât și pe platformele TV, radio și online”, subliniază experta.
Monitorizarea a fost realizată în perioada 01.09.2020 – 30.11.2020 și a vizat 22 de instituții media online, 15 televiziuni, opt instituții media religioase și patru grupuri de pe rețelele sociale.