Dezinformare, informație falsă sau informație ce afectează securitatea spațiului informațional public se numără printre noțiunile dintr-un nou proiect de lege privind combaterea știrilor false, înregistrat pe 5 aprilie în Parlament.
Potrivit documentului, este propusă bunăoară definirea noțiunii de informație falsă, care se înțelege drept „informație nejustificată de interesul public, expusă astfel (amestec de fapte, opinii, imagini reale sau ireale, adevărate, parțial adevărate sau neadevărate, scoase din context sau plasate în alt context etc.) încât semnificația ei inițială, intenționat sau neintenționat, este distorsionată și poate provoca înșelăciune”. Pe de altă parte, dezinformare, conform proiectului, semnifică procesul de răspândire intenționată, cu rea-credință, a informațiilor ce afectează securitatea spațiului informațional public.
La rândul său, informația ce afectează securitatea spațiului informațional public se înțelege ca informațiile false în stare să genereze panică, tensiuni ori conflicte sociale, conflicte militare, dezastre tehnogene, catastrofe umanitare sau altele asemenea. Autorii au precizat că asemenea informații sunt cele care: incită la ură sau violență; justifică sau promovează agresiunea militară, agresiunea de tip hibrid sau elemente ale acesteia, provin de la autoritățile publice din state aflate în conflicte militare declarate/recunoscute drepte state-agresoare; justifică sau promovează terorismul; justifică, promovează sau glorifică regimurile dictatoriale; sunt ostile valorilor și proceselor democratice; pun în pericol bunurile publice, precum regimul democratic, securitatea națională, coeziunea socială, siguranța publică, sănătatea publică, echilibrul ecologic și altele asemenea; prin volumul și zona de răspândire instituie prevalarea unei ideologii în raport cu alte ideologii; contravin dispozițiilor organelor abilitatea de gestionarea situațiilor excepționale, de asediu sau de război pe parcursul situațiilor decretate.
Prin spațiu informațional public se propune a se subînțelege spațiu constituit din spațiul mediatic și informațiile distribuite public prin orice alte mijloace (platforme, rețele online, panouri fizice publicitare și informaționale de orice gen). Spațiu informațional mediatic este definit ca spațiu informațional constituit structural și compozițional din totalitatea serviciilor media (scrise, audiovizuale și online) din țară și din străinătate, care pot fi recepționate în spațiul informațional național.
Articolul cu privire la interzicerea cenzurii în mass-media se propune a fi completat cu precizarea că nu constituie cenzură interzicerea dezinformării în spațiul informațional mediatic.
MECANISMUL DE COMBATERE A DEZINFORMĂRII
De asemenea, se propune completarea legii cu un nou articol: protejarea libertății publicului de a fi informat prin contracararea dezinformării/informației ce afectează securitatea spațiului informațional public. În acest sens, contracararea, potrivit autorilor, înseamnă „acțiuni prompte îndreptate spre identificarea, evaluarea și stoparea răspândirii conținutului calificat drept dezinformare/informație ce afectează securitatea spațiului informațional public, prin blocarea difuzării, preluării, diseminării și, după caz, prin eliminarea”.
În acest context, se propune ca Serviciul de Informații și Securitate să fie responsabil de contracararea dezinformării/ informației ce afectează securitatea spațiului informațional public cu excepția spațiului audiovizual, de care se propune să fie preocupat Consiliul Audiovizual (CA). Autorii precizează că „pentru protejarea libertății publicului de a fi informat prin contracararea dezinformării/informațiilor false în spațiul informațional public”, prin noul articol sunt reglementate competențele, acțiunile și procedurile autorităților responsabile.
Bunăoară, în document se precizează că de contracararea unor astfel de dezinformări în situații excepționale, de asediu și de război se ocupă autoritatea de gestionare a unor asemenea situații, în cooperare cu SIS și CA.
Autoritățile obligate să contracareze astfel de informații pot iniția procedura din oficiu, prin autosesizare sau prin cereri din partea unor persoane fizice sau juridice. Totodată, calificarea informației drept dezinformare ar trebui să fie făcută prin evaluarea acesteia în rezultatul unor monitorizări în baza unor metodologii. Acțiunile de contracarare a dezinformării/informației ce afectează securitatea spațiului informațional public se prezumă a fi făcute publice.
Autorii inițiativei au prevăzut că deciziile autorităților privind contracararea unor astfel de informații pot fi contestate în instanța de judecată, iar neexecutarea deciziilor atrage după sine sancțiuni.
De asemenea, se propune ca presa să fie trasă la răspundere nu doar dacă subscrie informației preluate, ci și dacă preia informații calificate drept dezinformare ori care afectează securitatea spațiului informațional public.
