Restricții pentru achiziționarea conținuturilor audiovizuale care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, introducerea noțiunii de dezinformare în lege și sancțiuni de până la 100.000 de lei pentru furnizorii de servicii media care vor difuza dezinformare ce afectează securitatea națională și securitatea informațională a țării, aceste și alte propuneri se regăsesc în noul proiect de lege privind contracararea știrilor false. Documentul a fost înregistrat pe 5 aprilie în Parlament și urmează a fi dezbătut de plen în prima lectură.
Proiectul de lege va reglementa noțiunea de dezinformare și în Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), definiția fiind preluată din Codul Uniunii Europene de bune practici privind dezinformarea. Termenul este definit în proiect drept „răspândire de informații false sau înșelătoare (reflectate distorsionat, cu conținut fabricat, exagerat, scoase din context sau plasate într-un alt context, opinii (interesate) preluate și transformate în informații valide cu argumentare tendențioasă etc.), care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic, a induce publicul în eroare în mod deliberat sau pentru a provoca un prejudiciu public, precum și propaganda ostilă valorilor democratice și informațiile false care presupun amenințări aduse proceselor democratice, politice sau de elaborare a politicilor, ori amenințări aduse bunurilor publice precum securitatea informațională a Republicii Moldova, sănătatea cetățenilor, mediul etc”.
OPERE AUDIOVIZUALE EUROPENE
Autorii inițiativei propun ca, în cazul serviciilor de televiziune, programele audiovizuale achiziționate de peste hotare să provină sau să fie produse în proporție de cel puțin 50% în statele membre ale Uniunii Europene, SUA și Canada precum și alte state care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Mai mult, se interzice achiziționarea programelor produse de filiale sau reprezentanțe ale furnizorilor care provin din state ce nu au ratificat Convenția, indiferent de locul activității acestora. Rusia și Belarus nu se regăsesc în lista țărilor care au ratificat actul.
De asemenea, proiectul de lege propune revenirea la normele privind programele audiovizuale achiziționate, operele audiovizuale europene și cele ce țin de protejarea spațiului audiovizual național. Bunăoară, în cazul serviciilor media audiovizuale liniare, furnizorii de servicii media ar putea fi obligați să dedice operelor audiovizuale europene cel puțin 50% din timpul de emisie al fiecărui serviciu, din care se scade timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității, serviciilor de teletext și teleshopping, iar în cazul serviciilor media audiovizuale neliniare, furnizorii ar putea fi obligați să rezerve operelor audiovizuale europene cel puțin 30% din catalogul de programe.
Totodată, în cazul serviciilor media audiovizuale liniare, televiziunile ar putea fi obligate să rezerve operelor audiovizuale europene create de către producătorii independenți din Republica Moldova cel puțin 10% din timpul de emisie al fiecărui serviciu. Aceste propuneri nu se aplică posturilor de radio, serviciilor de televiziune locale și comunitare, precum și serviciilor media audiovizuale dedicate exclusiv publicității și teleshoppingului.
PROTEJAREA SPAȚIULUI AUDIOVIZUAL NAȚIONAL
În scopul protejării spațiului audiovizual național şi asigurării securității informaționale, autorii au propus noi prevederi. Una din ele menționează că furnizorii de servicii media audiovizuale nu vor putea difuza, iar distribuitorii de servicii media audiovizuale nu vor putea retransmite programe audiovizuale care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră, cu excepția filmelor artistice și de scurt metraj care nu au conținut militar, precum și a emisiunilor de divertisment ce nu au conținut militar și a programelor audiovizuale care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii și Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția menționată.
De asemenea, se propune ca furnizorii de servicii media să nu poată difuza și distribuitorii de servicii media să nu retransmită programe audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, sunt calificate drept cele care conțin informații ce afectează securitatea spațiului audiovizual național sau dezinformare.
COMUNICĂRI COMERCIALE ȘI SANCȚIUNI
Mai mult, autorii propun ca furnizorii privați de servicii media care au printre fondatori și/sau proprietari beneficiari autorități/instituții publice ale altor state să fie lipsite de dreptul de a difuza comunicări comerciale audiovizuale, cu excepția celor de autopromovare. De asemenea, serviciile de televiziune care nu se află în jurisdicția Republicii Moldova nu vor conține publicitate, în caz că propunerile vor trece.
O serie de propuneri prevăd aplicarea sancțiunilor fără respectarea mecanismului standard – de la avertizare publică, amendă, suspendarea licenței de emisie, până la retragerea acesteia. Astfel, pentru încălcarea prevederilor privind programele audiovizuale locale, se exclude sancțiunea cu avertizare publică și se introduce un nou tip de sancțiune, și anume suspendarea dreptului de a difuza comunicările comerciale audiovizuale de la șase luni până la un an și suspendarea licenței de emisie a furnizorului de servicii media care a încălcat decizia CA privind suspendarea dreptului de a difuza comunicările comerciale. Pentru încălcarea prevederilor privind retransmisiunea publicității și teleshoppingului se introduc amenzi de la 25.000 de lei la 30.000 de lei, și alte 40.000 de lei la 70.000 de lei pentru încălcarea repetată a prevederilor, urmate de suspendarea autorizației de retransmisie pentru o perioadă de la șase luni până la un an.
În cazul dezinformării ce afectează securitatea națională și cea informațională a țării se impun aceleași trepte de sancționare pentru încălcări repetate ca și în cazul discursului care incită la ură – amenzi de la 40.000 de lei la 70.000 și de la 70.000 la 100.000 de lei. Pentru încălcarea repetată a acestor prevederi, autorii au prevăzut introducerea unei sancțiuni mai aspre – retragerea dreptului de emisie pe o perioadă de până la trei zile.
De asemenea, sunt propuse sancțiuni de la 70.000 de lei la 100.000 de lei pentru furnizorii de servicii media care ar încălca principiile generale și particularitățile de reflectare a alegerilor, prevăzute în Codul electoral.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în prima lectură pe 7 aprilie.
