Cum este înțeleasă în societatea noastră libertatea de exprimare? Faptul că unii jurnaliști, bloggeri sau participanți la discuțiile de pe forumuri își permit să spună orice fără să aleagă cuvintele, să ofenseze, să înjure pe cineva, folosind cuvinte licențioase, nu subminează sau compromite într-un fel libertatea de exprimare? Cum acționăm în cazul în care suntem insultați în mass-media? Și, nu în ultimul rând, care e starea generală a libertății de exprimare – avem pentru ce ne îngrijora sau lucrurile merg pe un făgaș normal? La acestea și la alte întrebări răspund în cadrul emisiunii „Media Azi” jurnalistul Nicolae Negru, pe post de moderator, și invitata sa, Olivia Pîrțac, expertă în legislația mass-media.
Libertatea de exprimare este dreptul fiecărui cetățean de a spune ce gândește, de a exprima absolut orice opinie, cu condiția că nu incită la ură, la violență, la discriminare pe anumite criterii, ne reamintește Nicolae Negru.
Potrivit Oliviei Pîrțac, „prin libertatea de exprimare poți să provoci și poți să șochezi, dar nu trebuie să insulți”. Limita peste care nu se poate trece este comportamentul civilizat, iar cuvintele licențioase, injuriile nu fac parte din acest comportament. În acest sens, poate fi aplicat și cadrul legal, care conține articolul cu privire la insultă, atât în legea cu privire la libertatea de exprimare, cât și în codul contravențional.
Dar, mai spune Olivia Pîrțac, nu putem restricționa totul prin lege. Important este să creăm în societate o stare de intoleranță față de limbajul ofensator în spațiul public, inclusiv în cel virtual. „Daca am face legi super protectoare, efectul ar fi extrem de negativ asupra libertății de exprimare”, susține experta. În opinia ei, situația libertății de exprimare în R. Moldova este bună, datorită faptului că avem legea cu privire la libertatea de exprimare și că dispunem de o jurisprudență bogată a CEDO la acest capitol.
La întrebarea dacă nu constituie o limitare a libertății de exprimare și unele proiecte de legi, cum ar fi, de exemplu, cel care interzice așa-zisa propagandă a homosexualității, înregistrat nu demult în parlament, Olivia Pîrțac a fost de părerea că acest proiect „face parte din categoria unui PR al unui anumit grup parlamentar și este doar o formă de încercare a creșterii rating-ului”. Olivia Pîrțac crede că orice reglementare trebuie să apară numai atunci când societatea se confruntă cu o problemă reală, nu artificială.
