Ce presupune pluralismul mediatic și din ce cauză acest concept nu este dezvoltat în R. Moldova – despre aceasta discută în cadrul ediției de săptămâna curentă a emisiunii „Media Azi” experții Dumitru Lazur, pe post de moderator, și Aneta Gonța, unul din autorii studiului „Pluralismul extern al mass-media din R. Moldova în anul 2015”, lansat recent de Asociația Presei Electronice (APEL).
Potrivit invitatei emisiunii, specialiștii din Uniunea Europeană și Consiliul Europei au identificat două dimensiuni ale pluralismului – una externă, care presupune piața mediatică în general, diversitatea instituțiilor furnizoare de conținut, și dimensiunea internă, care se referă la conținutul propriu-zis, la produsele mediatice pe care pe oferă o instituție media beneficiarilor săi – consumatorilor de media.
Studiul APEL se referă la dimensiunea externă, constatând că pluralismul mediatic în R. Moldova se confruntă cu lipsa unor politici publice adecvate. În opinia autoarei, de la 2009 încoace toate programele de activitate a guvernului prevăd dezideratul de a elabora și a adopta o concepție de dezvoltare a sistemului mass-media, axată pe pluralismul mediatic, dar acest fapt nu s-a întâmplat până în prezent. Guvernanții nu au trecut de la vorbe la fapte – de aceea continuăm să vorbim de ani de zile despre necesitatea adoptării unui nou Cod al audiovizualului, despre asigurarea echilibrului dintre audiovizualul public si cel privat, despre necesitatea de a proteja piața media de abuzurile de poziție dominantă: „Ar trebui să avem o filozofie pe termen mediu și lung, care să spună exact cum vedem noi acest domeniu”, afirmă experta Aneta Gonța, dar tot ea recunoaște și faptul că, probabil, „încă nu ne-am „copt” pentru a putea să creăm această filozofie, să vedem dezvoltarea sistemului în ansamblu”.
Studiul APEL este o premieră absolută pentru R. Moldova și analizează domeniile de risc pentru pluralismul mediatic în baza unei metodologii elaborate în Uniunea Europeană, adaptată la realitățile autohtone.
