Mai mulți participanți la interviurile în profunzime din cadrul Studiului de necesități ale instituțiilor media din Republica Moldova, lansat la sfârșitul lunii ianuarie de Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova (CJI), au fost de părerea că normele de autoreglementare nu sunt suficiente pentru a crește nivelul de respectare a eticii și deontologiei jurnalistice. În opinia lor, încălcarea Codului deontologic ar trebui sancționată legal. Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, crede că nu e nevoie totuși de Sabia lui Damocles deasupra capului pentru a face presă de calitate.
Puțin peste jumătate dintre cei intervievați în cadrul studiului nu au fost de acord mai degrabă sau deloc cu afirmațiile că „legislația națională în vigoare asigură protecția jurnaliștilor” (56%) și că „mecanismele de autoreglementare existente sunt suficiente pentru a asigura calitatea actului jurnalistic” (52%).
În opinia lor, deontologia profesională nu este respectată din mai multe cauze – interesele personale, influența factorului politic, apartenența la anumite structuri care dictează politica editorială, dorința de a obține un număr mai mare de vizualizări, dar și din necunoașterea normelor deontologice. Influența financiară pe care o au unele structuri politice în sectorul mass-media, la fel, afectează independența instituțiilor și respectarea Codului deontologic.
De asemenea, mai mulți respondenți au susținut că spațiul online este un mediu propice pentru încălcarea normelor deontologice, deoarece nu este reglementat din punct de vedere legal. În acest sens, s-a menționat că portalurile de știri online adesea plagiază conținut, astfel încălcând drepturile de autor. Printre exemple de nerespectare a normelor deontologice aceștia au enumerat utilizarea unui limbaj inadecvat, manipularea informațională, prezentarea opiniilor unilateral, favorizarea grupurilor de interes, utilizarea surselor neverificate și altele.
Pentru a îmbunătăți situația din domeniu, cei chestionați consideră necesară implementarea unui cadru legal eficient de sancționare a instituțiilor pentru încălcarea Codului deontologic. La fel, ei văd o soluție în reglementarea activității mass-mediei online, precum și în revizuirea Legii presei și chiar în crearea unui departament de presă la nivel guvernamental.
Ideea nu e împărtășită de directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu. Fiind întrebată, în emisiunea Media Azi, cum explică afirmațiile precum că mecanismele de autoreglementare ar fi insuficiente pentru asigurarea calității produsului jurnalistic, experta a comentat: „Odată ce autoreglementarea este insuficientă, înseamnă că am avea nevoie de mai multă reglementare, ceea ce înseamnă mai multe restricții, mai multe sancțiuni, procese. Dacă pentru a avea o presă de calitate avem nevoie de Sabia lui Damocles deasupra capului, atunci cred că avem o mare problemă în a înțelege ce înseamnă presă.”
Fiind întrebați despre motivele din care nu este respectată deontologia jurnalistică în Republica Moldova, respondenții au menționat mai frecvent: pregătirea insuficientă a jurnaliștilor (67%), presiuni politice (59%), dorința de a obține multe vizualizări (46%) și influența proprietarilor instituției (41%). Printre motive se mai numără ineficiența legislației care reglementează mass-media (32%) și insuficiența legislației de prevenire a încălcărilor (20%).
Totodată, circa o treime consideră că politica lor editorială necesită îmbunătățire (32%), iar 7% nu cunosc dacă aceasta corespunde bunelor practici jurnalistice. Aproximativ 14% dintre intervievații care au menționat că nu au politică editorială în instituțiile lor, sunt gata să o elaboreze, dar nu cunosc cum, iar 8% nu consideră necesar să aibă o politică editorială și mai puțini nu cunosc ce înseamnă exact politica editorială.
Participanții la sondaj și-au expus opiniile și despre principalele instituții cu atribuții de reglementare în domeniu. Mai mult de jumătate dintre ei (57%) au avut o atitudine foarte sau oarecum pozitivă față de activitatea Consiliului de Presă (57%). Totodată, circa 53% dintre participanți au avut o părere foarte sau oarecum negativă față de activitatea Consiliului Audiovizualului. Opinii negative au fost exprimate și în raport cu Consiliul de supraveghere și dezvoltare al Teleradio Moldova (45%).
Studiul a fost realizat de compania Magenta Consulting, la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), în cadrul proiectului „Consolidarea sustenabilității mass-media din Moldova”, implementat de CJI și finanțat de Ambasada SUA în Moldova.
