Joi, 3 martie, Ministerul Educației din Federația Rusă organizează o lecție națională în instituțiile de învățământ despre războiul din Ucraina. În timpul orelor, potrivit anunțului, elevilor și studenților li se va explica „de ce este necesară misiunea de eliberare a Ucrainei”, scrie Meduza. Potrivit site-ului, profesorii au primit prezentări, videoclipuri și materiale didactice care explicau în ce fel „operațiunea specială de menținere a păcii” este diferită de un război.
Formatul recomandat pentru o lecție despre război, potrivit unuia dintre aceste tutoriale, este dialogul. În acest sens, la îndemâna profesorilor sunt puse sfaturi despre cum să răspundă la eventualele întrebări pe care le au elevii și studenții.
De exemplu, la întrebarea dacă statul monitorizează prea serios informațiile online pe această temă și dacă nu cumva e vorba de cenzură, profesorilor li se recomandă să dea următorul răspuns: „Oare poate fi «prea serios» când vine vorba de viețile oamenilor? Nimic nu este mai important și mai serios, nu-i așa? Dar statul monitorizează dezinformarea, nu informațiile pe această temă. Oprește răspândirea falsurilor, a fabricațiilor, a falsificărilor – lucruri care nu sunt adevărate și care pot dăuna grav oamenilor înșiși. Și există multe astfel de falsuri: fotografii vechi sunt prezentate ca fiind noi, iar echipamentele militare ucrainene sunt prezentate ca fiind ale noastre”.
În ceea ce privește cenzura, răspunsul profesorilor ar urma să fie acesta: „Cenzura este atunci când este interzisă exprimarea opiniei proprii. Dar o opinie ar trebui să se bazeze pe fapte, nu pe minciuni. Altfel, nu mai este o opinie, ci o minciună. Noi doi putem vedea că Internetul este plin de tot felul de opinii: foarte mulți oameni susțin operațiunea rusă, mulți oameni pledează pentru o pace cât mai rapidă, iar unii oameni critică decizia de a desfășura operațiunea. Dacă ar exista cenzură, am vedea doar un singur punct de vedere”.
Profesorii ar trebui să le spună tinerilor și cum să se comporte în raport cu știrile false: „Astăzi este foarte important să nu deveniți voi înșivă un propagator de falsuri. Acesta este un caz în care es mai bine să recunoști cu sinceritate că nu știi nimic decât să transmiți ceea ce au inventat alții”.
La îngrijorarea tinerilor că ar putea fi blocate dispozitivele, aplicațiile, site-urile „și multe alte facilități occidentale cu care suntem deja obișnuiți”, și că nu se vor mai putea face bani pe rețelele sociale, profesorii sunt îndrumați să dea următorul răspuns: „Probabil că și aici pot apărea unele dificultăți în prima etapă. Dar ar fi o mișcare lipsită de viziune din partea giganților IT globali, deoarece Rusia are o audiență uriașă. Pe de altă parte, aceiași bloggeri ruși – ei își fac banii nu de pe urma străinilor, ci de pe urma abonaților noștri. Ei bine, asta înseamnă că vor trece la platforme și servicii naționale și vor face bani acolo”.
Tinerilor le sunt aduse și alte exemple: „Vedeți, de exemplu, cum a reușit la vremea sa chinezul Tik Tok? Dar au existat și sancțiuni și restricții. Și cum rămâne cu VK-ul nostru? Este mult mai popular în Rusia decât, de exemplu, Facebook”.
Raskomnadzor a blocat un șir de instituții media independente din Federația Rusă, atât rusești, cât și ucrainene, de la începutul războiului din statul vecin. Încă din prima zi de conflict, autoritatea a început să avertizeze instituțiile media precum că acestea publică „informații neveridice” și numesc drept „război”, „intervenție” sau „agresiune militară”, ceea ce Federația Rusă consideră o „operațiune militară specială” de „denazificare” și „demilitarizare” a Ucrainei. La 3 martie, Consiliul de administrație al postului de radio Eho Moscvî a decis să închidă instituția.
Reamintim că, în prima săptămână de război în Ucraina, Raskomnadzor a blocat mai multe medii independente din Rusia, cum ar fi Radio „Эха Москвы”, canalele de televiziune „Дождь”, „Настоящее Время”, revista „The New Times”, publicația studențească „Доха”, publicațiile regionale „Тайга. Инфо” și „Крым Реалии”.
