Respectarea normelor deontologice, verificarea surselor și comunicarea prin canale secrete sunt doar câteva dintre regulile pe care trebuie să le respecte jurnaliștii care combat dezinformarea și falsurile. Despre ele vorbesc mai mulți ziariști din Georgia, Turkmenistan, Ucraina și Moldova, în cadrul unui curs al Institute for War and Peace Reporting (IWPR).
Zona Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, precum și Asia Centrală, „se confruntă cu o dezinformare din ce în ce mai mare din partea actorilor interni și externi”, susține IWRP, iar jurnaliștii tineri și cei începători trebuie să depășească mai multe obstacole în cadrul activității lor profesionale.
VERIFICAREA FAPTELOR
Lilia Zaharia, coordonatoare-editoră în cadrul proiectului StopFals din Republica Moldova, spune că jurnaliștii din regiune care vor să lupte cu știrile false trebuie să fie atenți la sursele pe care le documentează și să verifice orice informație suspectă. De asemenea, jurnaliștii ar trebui să verifice fotografiile utilizate de portalurile luate în vizor și dacă materialele analizate au semnătura autorilor. „Orice jurnalist care se respectă trebuie să semneze materialul”, a explicat Lilia Zaharia. „Odată ce materialul nostru a fost documentat și încheiat la toți nasturii, după structura pe care am spus-o – titlu, imagine, sursă – și după aceea avem expertiza din domeniul a experților din statul respectiv, atunci materialul nostru va fi unul complex, credibil și va oferi greutate cititorilor”, a explicat Lilia Zaharia.
IMPORTANȚA ASPECTULUI DEONTOLOGIC
Victoria Romaniuc, redactoră-șefă adjunctă a portalului StopFake din Ucraina, amintește că falsurile explorează latura emoțională a oamenilor și, plasate în context, stârnesc frica în rândul populației. „În acest sens, este foarte important să-ți dezvolți o anumită bază deontologică, anumite reguli interioare – ce poți face și când, ce cu siguranță nu poți face indiferent de circumstanțe. În plus, este foarte necesar că ai o responsabilitate personală. În prezent, multe instituții media profită de emoții pentru a se dezvolta, a se monetiza, pentru a obține mai multe like-uri și distribuiri”, a spus Victoria Romaniuc.
INSISTENȚA LA SURSE
Jurnaliștii georgieni de la portalul de investigație Monitor, în contextul unui cercetări despre prezența propagandei din Federația Rusă în mai multe țări din regiune, remarcă despre insistența necesară de multe ori pentru a obține sursele relevante în cadrul unei anchete jurnalistice. „Am reușit să acumulăm un volum mare de informații, o arhivă. Când scrii despre un lider religios care a făcut o declarație pro-Rusia trebuie să găsești aceasta declarație și să o prezinți. Telespectatorul trebuie să o vadă și să o audă. Iată de ce arhiva urma să fie studiată nu doar în Georgia, la fel în Moldova și Ucraina”, explică Nino Zuraișvili.
„Dacă te vei jena, niciodată nu vei reuși să dai de surse. Când o persoană nu-ți oferă interviul din anumite motive, atunci nu vei reuși să dai de ea. Trebuie să încerci să explici despre necesitatea oferirii unui interviu, or opinia persoanei este importantă pentru alți oameni. Orice metode deontologice sunt potrivite”, o completează colega ei, Natalia Vahtangașvili.
Șeful biroului turcmen al Radio Europa Liberă, Farruh Iusupov, a explicat că majoritatea jurnaliștilor care scriu pentru ei își ascund identitatea pentru a nu fi depistați de către serviciile speciale. Radio-ul emite din Praga. S-a recurs la aceasta metodă pentru că a existat un caz când securiștii au arestat un jurnalist și pe mama acestuia pentru că ar fi utilizat tutunul de mestecat, care este interzis în Turkmenistan. Jurnalistul ar fi încetat colaborarea din motive de securitate. În asemenea cazuri, redacția se adresează ambasadelor străine, care intervin în măsura posibilităților. În prezent, jurnaliștii de pe loc le transmit informații prin aplicații securizate, iar atunci când nu se află în aria de acoperire a rețelelor de telefonie mobilă se mută în regiune, unde semnalul este stabil.
