Ministerul Educației și Cercetării (MEC) este îndemnat să depună eforturi pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale cadrelor didactice și ale elevilor, dar și să asigure introducerea disciplinei Educație pentru media în toate instituțiile de învățământ din țară. Recomandările au fost prezentate în cadrul discuțiilor pe marginea studiului „Abordarea exhaustivă și avansarea alfabetizării media în Moldova”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cooperare cu Centrul Baltic pentru Excelență în Media.
În perioada 2017-2021, de când Educația pentru media a început să fie predată în școli, circa 7.700 de elevi de la treptele primară, gimnazială și liceală au reușit să studieze această disciplină opțională. „Ne-am pornit dintr-un punct foarte îndepărtat ca astăzi să excelăm – să avem produse curriculare, să avem o metodică a predării și să fie o mică revoluție de educația media, care are loc la nivel de școală. Se întâmplă grație unui efort sinergetic a autorităților publice centrale și al societății civile, al partenerilor care au susținut acest demers”, declară Natalia Grâu, una dintre autoarele manualelor de Educație pentru media.
În cadrul discuțiilor organizate de CJI miercuri, 17 noiembrie, ea s-a arătat sigură că „aceste rezultate vor fi vizibile pe termen lung, în anumite atitudini civice pe care reușim să le cultivăm tinerilor”.
Autoarea cercetării „Abordarea exhaustivă și avansarea alfabetizării media în Moldova”, Angela Vacaru, care a prezentat rezultatele preliminare ale studiului, îi dă dreptate. „Este un exemplu bun de efort comun și de durată, în baza unui parteneriat dintre Ministerul Educației și Cercetării și CJI”, susține ea.
ALFABETIZAREA MEDIA, MARCATĂ DE PROVOCĂRI
Totuși, potrivit cercetătoarei, deficitul de profesori rămâne una dintre provocările sistemului educațional, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Se întâmplă din cauza nivelului redus de salarizare, a condițiilor stresante de muncă, volumului mare de efort și unui interes redus din partea specialiștilor tineri, mai ales în zone rurale, să urmeze această profesie. O altă problemă semnalată de ea ține de introducerea inegală a cursului în instituțiile de învățământ. „Doar 30 de școli cu predare în limba rusă, din păcate, au implementat acest curs începând cu 2019 până în 2021, deși manualul și curriculumul sunt traduse în limba rusă. Acest lucru este explicat prin faptul că, din păcate, curriculumul pentru acest curs presupune mai multe ore obligatorii și sunt limitate orele disponibile pentru disciplinele opționale”, a explicat Angela Vacaru.
Mai mult, colegiile și școlile profesionale nu au ore disponibile de Educație pentru media și nu au acces la această disciplină opțională.
Experta a precizat că majoritatea recomandărilor din studiu se adresează Ministerului Educației și Cercetării, iar intervievații cercetătoarei au menționat că acțiunile din domeniul trebuie realizate în coordonare cu mass-media, societatea civilă și reprezentanții IT. În opinia ei, alfabetizarea media și gândirea critică pot fi predate și în cadrul altor discipline. Altă recomandare se referă la faptul că MECC trebuie să ofere acces egal la această disciplină, indiferent de limba de predare sau profil. „Investiția în educație trebuie să fie una dintre prioritățile cele mai importante guvernamentale și ale statului”, a conchis Angela Vacaru.
Angela Prisăcaru, consultată de la Ministerul Educației, a precizat că peste 128 de cadre didactice predau în acest an Educație pentru media la peste 4.000 de elevi din întreaga țară. „Acest studiu este foarte util din perspectiva politicilor educaționale și vom vedea cum și unde v-om putea interveni. Desigur că MEC este interesat să promoveze acest domeniu și să avem un consumator cult și informat. Bineînțeles că, pentru implementarea eficientă a acestei discipline, este important ca profesorii să dețină competențe în mass-media”, a afirmat Angela Prisăcaru.
