Acest fals a fost unul dintre cel mai răspândite în această săptămână în Europa, potrivit unei analize publicate de asociația americană a jurnaliștilor Poynter Institute. Este vorba despre un videoclip cu o durată de un minut, acum deja eliminat de pe YouTube, în care apare un grup de femei acoperite cu voaluri, care stau în apă, și o echipă de producție care e pe plajă. O voce masculină în limba cehă susține că o echipă TV de știri tocmai ar fi pe cale să însceneze un reportaj despre imigranți care se îneacă pe o plajă din Ierapetra, în Creta, la sfârșitul lunii iulie.
Ulterior, zeci de portaluri online și paginile de social media din mai multe țări au difuzat imagini din videoclip, care inițial a fost postat pe pagina de Facebook a website-ului ceh AntiKavarna. În urma unei reportaj al agenției Agence France-Presse (AFP), s-a descoperit că știrea cu video-ul care a acumulat în doar o săptămână peste 1,2 milioane de vizionări pe YouTube, Facebook și Twitter este… o farsă. În realitate, cei pe care comentatorul îi numește în video drept niște jurnaliști ce înscenează reportaje despre imigranți sunt de fapt o echipă de producție care lucrează la un film documentar despre exodul grecilor din Asia Mică din 1922.
Jacques Pezet, un jurnalist care verifică faptele de la Correctiv, a fost primul care a dezmințit faptele. El a găsit locul unde s-a filmat video-ul cu ajutorul aplicației Google Maps, apoi a contactat un restaurant din apropiere, întrebând personalul care lucra acolo dacă știau ceva despre această scenă filmată în apropiere de ei. Astfel, jurnalistul a aflat că scenele din video fac parte dintr-un documentar prezentat la un festival local de film. Faptele s-au confirmat atunci când jurnalistul a luat legătura cu membrii echipei de producție a documentarului istoric, iar una din așa-zilele „jurnaliste” care ar înscena înecul imigranților era, în realitate, directoarea artistică a festivalului de film din Ierapetra.
Solicitată de Poynter Institute, Gülin Çavuș, cercetătoare la rețeaua jurnalistică International Fact-Checking Network, care a studiat modul de răspândire a falsurilor despre criza refugiaților, a declarat că acest video este un exemplu al modului în care grupurile hiperpartizane scot din context informațiile, pentru a delegitimiza presa.
„Prin acest tip de informații și caption-uri (legende la fotografii) false unii încearcă să inducă ideea că jurnaliștii sau anumiți politicieni reacționează exagerat în privința problemelor legate de refugiați”, a spus ea.
„Utilizatorii de rețele de socializare sau politicienii susțin ipoteza conform căreia condițiile refugiaților nu ar fi foarte rele, iar mulți refugiați trăiesc o viață mai confortabilă. Acest lucru poate fi văzut în exemple similare, cum ar fi „înscenarea înecului” sau „înregistrarea falsă a ambarcațiunilor”.
Gülin Çavuș a spus că fact-checker-ii, adică jurnaliștii care verifică faptele, trebuie să ofere acest context atunci când scriu despre problema refugiaților, pentru a le oferi cititorilor un tablou general complet și corect al întâmplărilor.
