Experți și parlamentari din Letonia, Georgia, Republica Moldova și Ucraina au împărtășit experiența privind procesul de alfabetizare media din aceste țări și au discutat problemele-cheie care vizează domeniul. Dezbaterile au avut loc în contextul lansării studiului „Abordarea exhaustivă și avansarea alfabetizării media în Georgia, Letonia, Moldova și Ucraina”, din 10 decembrie, realizat de Centrul Baltic pentru Excelență în Media.
Centrul pentru Jurnalism Independent este partenerul CBEM în acest proiect.
În cadrul conferinței, cercetătoarea Solvita Denisa-Liepniece de la Centrul Baltic pentru Excelență în Media, coautoare a studiului, s-a referit la cele mai importante concluzii ale proiectului. „În fiecare țară a început procesul privind introducerea programelor educaționale cu privire la alfabetizarea media. În Letonia, acest lucru se întâmplă la nivelul de formare a competențelor, dar noi considerăm că în toate țările e nevoie de introdus alfabetizarea media în cadrul procesului învățării formale”, a declarat ea.
Experta s-a referit printre altele la faptul că resursele folosite până acum pentru a preda educația mediatică „se învechesc” în condițiile în care mass-media este în continuă schimbare. Ea a remarcat și despre necesitatea schimbului de experiență între profesorii care predau această disciplină. „Lipsește o politică sistemică de colaborare cu mass-media în domeniul creșterii alfabetizării media”, a mai spus Solvita Denisa-Liepniece. La capitolul riscuri au fost menționate probleme financiare cu care se ciocnesc țările respective, lipsa înțelegerii concepțiilor privind educația media, inclusiv extenuarea profesională a persoanelor implicate în acest proces și altele.
Arvils Ašerādens, președintele Comisiei pentru educație, cultură și știință a parlamentului leton a remarcat datele unei cercetări care arată schimbarea comportamentului consumatorilor de informație. Potrivit acestuia, majoritatea tinerilor se informează din mass-media digitală, iar persoanele în etate preferă media în format analogic. „Ce înseamnă asta? Că sunt modele de consum media diametral opuse. Sunt diferite mecanisme care oferă informația acestor grupuri de cetățeni. Este o nouă paradigmă – tranziția de la lumea veche analogă spre digitalizare”, a menționat deputatul. O altă observație semnalată de parlamentar se referă la faptul că a crescut cererea din partea societății în privința calității informațiilor furnizate și, în acest context, a crescut și rolul alfabetizării media. El a vorbit despre necesitatea de a coordona mai eficient acțiunile entităților statale în privința asigurării procesului de alfabetizare media.
Omologul lui din parlamentul Georgiei, președintele comitetului pentru Educație și Știință, Shalva Papuashvili, a amintit despre importanța, pe de o parte, a alfabetizării competențelor digitale, iar pe de altă parte, despre alfabetizarea media a celor care creează conținut media, inclusiv sub aspect deontologic. „Este necesar să luăm permanent în considerare ambele aspecte ale alfabetizării media – ale consumatorilor și creatorilor conținuturilor media. (…) Noi trebuie să percepem informația ca pe o armă și, dacă aceasta armă este utilizată în scopuri malefice, atunci consecințele vor fi grave”, a mai spus Papuashvili.
Șefa comisiei parlamentare pentru mass-media din Republica, Moldova, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a menționat că problemele din domeniul alfabetizării media necesită o abordare comprehensivă, atât la nivel local, cât și internațional. Ea a accentuat că una dintre problemele majore privind implementarea alfabetizării media este asigurarea acestui curs în cadrul tuturor instituțiilor de învățământ din țară, inclusiv în rândul minorităților etnice. „Noi avem cetățeni vorbitori de rusă care sunt supuși mult propagandei și dezinformării. Instituțiile media naționale nu au, din păcate, conținut media de calitate în limbile minorităților și în rusă, vorbită preponderent de ei. Nu toate școlile au în programele lor și alfabetizarea media”, a spus Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Colegul lor din legislativul ucrainean, Mikita Poturaiev, președintele Comitetului pe politici umanitare și informaționale, a pledat pentru introducerea disciplinei Educație pentru media inclusiv în rândul instituțiilor de învățământ preșcolar: „Eu sunt absolut sigur că noi trebuie să începem să predăm alfabetizarea media, în limita posibilităților, mai devreme. Eu sunt sigur că cea mai potrivită perioadă este la nivelul preșcolar”, s-a arătat el convins.
Anterior, provocările procesului de alfabetizare media în Republica Moldova au fost analizate de autorități, experți, reprezentanți ai societății civile și ambasadori și la Chișinău. Potrivit studiului „Abordarea exhaustivă și avansarea alfabetizării media în Moldova”, lipsa unei strategii naționale cu privire la educația media a populației și numărul insuficient de profesioniști în domeniu se numără printre principalele provocări în cazul țării noastre. Autoarea cercetării, Angela Vacaru, susținea atunci că este necesară identificarea unei instituții responsabile de domeniul alfabetizării media, precum și preluarea bunelor practici din țări cu profil similar Republicii Moldova.
