La câteva zile după anunțul cu privire la dispariția și posibila asasinare la începutul lunii octombrie a editorialistului de la Washington Post, Jamal Khashoggi, în incinta consulatului Arabiei Saudite din Istanbul, cazurile de dezinformare nu doar că s-au intensificat, ci și au căpătat o nouă întorsătură, anunță asociația pentru jurnalism Poynter.org. Astfel, se fac tot mai multe încercări de discreditare a faptelor și a celor care caută să stabilească ce e adevărat și ce e fals – cu alte cuvinte, fact-checking falsificat.
Primele tentative de acest fel au fost observate în presa saudită, care a lansat o teorie conspiraționistă precum că logodnica lui Jamal Khashoggi ar fi o impostoare. Știrea dată a fost difuzată în încercarea de a discredita informațiile oferite de serviciile secrete turc și american, care anunțaseră vestea omorului de la consulat. Apoi, agenția Reuters a căzut în plasa unei știri false despre concedierea unui consul general saudit. Dar, probabil, cel mai ilustrativ caz de dezinformare a fost un site de verificare a faptelor care era de fapt fals, însă poza într-unul credibil.
Așa-numitul Middle East Guardians – un portal media fabricat, al cărui cont de Twitter apăruse abia în luna septembrie – a folosit unele informații apărute în presă și una din fotografiile de la consulat pentru a susține că logodnica de origine turcă a lui Khashoggi, Hatice Cengiz, ar fi fost adăugată în fotografie prin tehnici digitale. Conform BuzzFeed News, Cengiz a devenit o țintă pentru cei care apără imaginea Arabiei Saudite deoarece logodnica jurnalistului a așteptat în afara consulatului Arabiei Saudite ore întregi, fiind martoră că Khashoggi nu s-a mai întors de acolo.
Un expert în domeniul fotografic criminalistic a analizat munca celor de la Middle East Guardians și a ajuns la concluzia că este un fals, iar Twitter a suspendat ulterior contul lor. În afară de elementele clasice ale dezinformării printr-o știre senzaționalistă, acest fiasco este un bun exemplu al modului în care dezinformatorii apar din ce în ce mai des și pozează în site-uri de verificare a faptelor, pentru a păcăli publicul online.
Astfel de cazuri au fost raportate anterior, dar frecvența lor era redusă. În 2017, Poynter a deconspirat un site turcesc de verificare a faptelor pe care se publicau articole ce negau genocidul armean.
