Decese ale celebrităților sau cazuri de învieri miraculoase, ba chiar apropierea apocalipsei, sunt doar câteva din știrile false ce fac audiență în Republica Moldova. Însă democrația este în pericol.
În ciuda celor doar 21 de ani ai săi, Cornel Ababii administrează deja nu mai puțin de 10 site-uri de știri, unele dintre ele fiind – în anumite momonte – printre cele mai citite din Republica Moldova.
Dar Ababii nu are niciun fel de experiență de jurnalist; după cum singur mărturisește, este un împătimit de computere decis să facă bani din răspândirea știrilor false. ”Știri” despre accidente de mașină, secetă, cutremure sau apropiata Apocalipsă.
În 2017, încurajat de un prieten, a scris despre moartea inventată a doi cântăreți de muzică populară – Irina Loghin și Adrian Ursu. În primul caz a adunat un milion de clickuri, în cel de-al doilea, peste 700 000.
Cifrele sunt mari pentru Republica Moldova, o țară cu doar circa 3,5 milioane de locuitori. E drept că o parte dintre clickuri ar fi putut veni și din România, unde cei doi cântăreți au mulți fani.
„Astfel de articole îmi aduc vizitatori și publicitate, ceea ce se traduce în bani (din reclamă)”, a declarat Ababii pentru BIRN, într-un mesaj pe Facebook messenger.
Ababii a înviat chiar și celebrități decedate, iar asta i-a permis să câștige în medie 100USD pe lună, o sumă decentă pentru un student într-o țară în care leafa minimă lunară este de doar 158 USD.
Dar nu numai lumea mondenă l-a preocupat, îngrijorător fiind că el că și-a îndreptat ”atenția” și către partidele de opoziție din Moldova.
Membru al Partidului Democrat, de guvernământ, Ababii neagă orice motivație politică, deși a publicat știri false despre personalități ale opoziției. O știre din 11 mai, de exemplu, despre un atac imaginar asupra liderului opoziției, Andrei Năstase, a avut 7000 de accesări.
Ababii nu este însă singurul caz. Fake news reprezintă o armă tot mai folosită în fosta republică sovietică, unde politica și societatea oscilează între tentația apropierii de Occident și Rusia. Influența acesteia din urmă persistă la peste un sfert de secol de la dobândirea independenței Republicii Moldova.
Impactul politic
 |
| Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, 2018. |
Din cauza corupției și a guvernării ineficiente, cea mai săracă țară din Europa este vulnerabilă în fața propagandei rusești bine orchestrate, într-un război informațional cu Occidentul în plină escaladare după anexarea peninsulei Crimeea, în 2014.
În acest context, la sfârșitul anului 2016, înainte de campania pentru alegerile prezidențiale, pe un site fals înregistrat în Panama, guralumii.net, s-a afirmat că Maia Sandu, candidatul pro-occidental, i-ar fi declarat cancelarului geramn Angela Merkel că Moldova va găzdui 30000 de refugiați sirieni.
Știrea a fost reluată intens de presa moldovenească mainstream, inclusiv de media audiovizuale, ajutându-l, se spune, pe Igor Dodon, liderul Partdului Socialist pro-rus, să câștige în fața Maiei Sandu, în cel de-al doilea tur a alegerilor, la o diferență de doar 70000 de voturi. Ulterior, site-ul a devenit inaccesibil.
Experții media afirmă că Moldova reprezintă un teren propice pentru știri false.
„Cei care nu au educație media cred și diseminează astfel de dezinformări care le suscită interesul”, a declarat Petru Macovei, cunoscut analist media și director executiv al Asociației Presei Independente, API, din Chișinău.
“ În Moldova cele mai multe știri false sunt create cu intenția de a discredita un adversar politic sau de a influența un proces politic”.
Edita Badasyan, corespondent al publicației European Journalism Observatory, a declarat pentru BIRN:
“Răspândirea știrilor false se face mult mai ușor în țările din fostul spațiu sovietic, inclusiv în Moldova, pentru că oamenii sunt mai tentați să le accepte. Nu există obișnuința de a căuta sau compara diverse surse de informație, de a pune informația într-un context mai larg”.
Site-urile false au devenit o modalitate obișnuită de a răspândi fake news în Moldova; site-urile arată întocmai ca acelea pe care le copiază, având doar adresa de web ușor modificată.
BIRN a analizat jurnalul.md, o versiune falsificată a site-ului jurnal.md, activ cu precădere în perioada alegerilor locale din mai, la Chisinau.
Acest site l-a susținut pe Constantin Codreanu, candidat la primărie din partea Partdului Unității Naționale, PUN, apropiat partidului aflat la putere, și a publicat atacuri la adresa opozanților acestuia.
Nu există informații publice despre proprietarul site-ului; BIRN a verificat IP-ul și a descoperit că site-ul a fost inițial înregistrat în România, dar, ulterior, serverul a fost mutat in SUA, în prezent aflându-se în Danemarca.
Un alt exemplu îl reprezintă ziaruldegarda.com ziaruldegarda.com, care clonează cunoscutul Ziarul de Gardă, creat și închis anul trecut. BIRN i-a verificat IP-ul și a descoperit că adresa și numărul de telefon ale proprietarului, Luca Maxim, erau false.
Contraatacul
 |
| Ilustrare |
În 2017, Asociația Presei Independente a lansat stopfals.md, un proiect menit să atragă atenția jurnaliștilor și a publicului din Moldova asupra pericolului știrilor false și a-i învăța cum să le recunoască.
Anul acesta, API a publicat un raport care demonta un articol foarte răspândit, potrivit căruia România a început să plătească cuplurilor 10000 de euro pentru fiecare nou născut – un lucru semnificativ pentru mulți moldoveni care dețin cetățenie română, dar și un potențial sprijin pentru partidele care susțin unirea celor două țări.
Articolul original a fost publicat de zeci de organizații de presă, iar un material publicat de romaniatv.net a fost distribuit pe Facebook de 4634 ori, punând în umbră dezvăluirea făcută de API.
Culmea ironiei, stopfals.md are propria clonă creată de persoane necunoscute și înregistrată în SUA. Intitulat stopfals.com, acest site fals pare a copia întocmai originalul, dar publică și informații lipsite de obiectivitate.
Procuratura Generală a Moldovei a declarat că nu există legislație împotriva răspândrii știrilor false. Doar în caz de defăimare, calomnie sau distribuire a unor informații personale, autoritățile ar putea acționa, dar o astfel de situație nu s-a înregistrat niciodată în cazul știrilor false.
Pe de altă parte, Moldova a acționat mai concret împotriva dezinformării rusești concertate. O lege care a intrat în vigoare în ianuarie interzice programele tv cu conținut politic și militar din țări care nu au ratificat Convenția Europeană a Televiziunii Transfrontaliere, cum ar fi Rusia.
În cele câteva luni de la adoptarea legii, e greu de făcut o estimare cât de reale sunt efectele acestei măsuri.
Petru Macovei afirmă însă că autoritățile de la Chișinău au puține motive să ia măsuri în cazul știrilor false locale.
„Cele mai multe știri false se referă la politicienii din opoziție”, spune el. „Atâta timp cât cei de la putere nu sunt, de obicei, victime ale campaniilor de dezinformare, poliția nu este interesată să-i descopere pe cei care răspândesc minciuni”.
„Poliția are deja forța de a combate criminalitatea cibernetică, în special dacă implică defăimare sau declarații false” a declarat Macovei pentru BIRN.
În fine, Edita Badasyan afirmă că moldovenii ar trebui să beneficieze de mai multe programe de educație media. Altfel, doar interdicțiile făcute pe cale legală nu ar face decât rău.
„Oamenii înșiși ar trebui să știe cum și de unde să selecteze o sursă de informații credibilă. Orice încercare de a interzice un website sau un post de televiziune, chiar dacă răspândesc știri false, încalcă libertatea de expresie”, crede Badasyan.
Andrei Cebotari este jurnalist freelance la Chișinău, Acest articol a fost realizat în cadrul unui curs intitulat “Tehnici inovatoare pentru un jurnalism de calitate” organizat de BIRN si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Moldova
