Uniunea Europeană este tot mai îngrijorată de efectul propagandei rusești asupra țărilor europene, în special asupra celor din Parteneriatul Estic.
Rusia utilizează tot mai multe instrumente non-militare, tehnici și strategii de comunicare, al căror rol este să schimbe percepția și comportamentul oamenilor din țările vecine, să-i justifice acțiunile pe plan local și mondial, respectiv să consolideze sentimentele pro-ruse în regiune. Iar conflictul militar din Ucraina nu a făcut decât să intensifice metodele de dezinformare utilizate de Kremlin. Acestea sunt câteva dintre tezele publicației „Rezistența în fața propagandei într-un mediu nou de informare: cazul UE, al Rusiei și al țărilor Parteneriatului Estic”, apărută recent sub auspiciile Fundației pentru Studii Europene Progresiste din Riga.
Publicația cuprinde o serie de articole semnate de experți din Estonia, Letonia, Ucraina, Moldova etc., care analizează impactul propagandei rusești și vin cu recomandări ce ar diminua acest fenomen.
În articolul „Propaganda rusă în spațiul informațional moldovenesc: formele sale diverse, canale și audiență. Ce putem face pentru contracararea sau minimalizarea impactului propagandei rusești?”, semnat de Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent de la Chișinău, autoarea susține că Republica Moldova este un teren fertil pentru propaganda rusească, și asta deoarece încrederea în presă rusă este extrem de mare aici – potrivit sondajelor de opinie, 49% din populație are încredere în presa rusă, pe când cea autohtonă se bucură de doar 40 la sută din încrederea oamenilor.
Printre metodele de luptă cu propaganda recomandate de experți se numără profesionalizarea mass-media, respectarea standardelor jurnalistice și monitorizarea modului în care radiodifuzorii asigură respectarea legislației autohtone și protejează spațiul informațional național de propagandă și incitare la ură. Un rol important în acest context îi este atribuit educației mediatice și gândirii critice a cetățenilor.
