În contextul unei adevărate erupții de știri false apărute pe fundalul crizei de securitate din Ucraina, se resimte tot mai mult necesitatea de a cunoaște tehnici și instrumente de combatere a dezinformării. Unele dintre acestea au fost expuse de către experți internaționali în cadrul ediției a 12-a a Conferinței Globale de Jurnalism de Investigație, care și-a ținut lucrările în noiembrie anul trecut.
Detectivul online Craig Silverman, reporter la redacția nonprofit ProPublica, susține că nu e de ajuns să știm cine se află în spatele unei dezinformări, ci la fel de important este să înțelegem motivațiile celor implicați. De aceeași părere a fost și jurnalista Jane Lytvynenko, cercetătoare senior la Centrul Shorenstein pentru Politici Media și Politici Publice de la Harvard, specializată în investigații privind miturile online și știrile false. Dezinformarea, a remarcat Lytvynenko, este adesea lansată în mod strategic. „Campaniile au etape în care sunt planificate și apoi în care se răspândesc pe rețelele sociale. Și, bineînțeles, multe campanii nu dispar doar pentru că le demitizăm, ci se ajustează”, a menționat ea.
Cei doi au oferit o serie de sfaturi și instrumente pentru a ajunge la rădăcinile acestor campanii. Iată câteva dintre acestea.
Videoclipuri și fotografii
Atunci când încearcă să verifice videoclipurile și fotografiile, jurnaliștii ar trebui să se întrebe: Este o imagine/un videoclip original? Cine a captat conținutul și când? Și, nu în ultimul rând: Unde a fost realizată imaginea sau videoclipul? – acest lucru poate ajuta la localizarea geografică a evenimentului.
Lytvynenko și Silverman au recomandat instrumentul WeVerify, un plugin de verificare care funcționează cu Chrome. Odată instalat, pluginul le oferă utilizatorilor opțiunea de a trece o fotografie prin diverse motoare de căutare, inclusiv TinEye, Bing și Yandex, permițându-le să evidențieze o anumită parte a imaginii și să caute doar acea parte. Yandex are, de asemenea, capacități de recunoaștere facială, deși această tehnologie necesită încă o verificare suplimentară. „Unul dintre lucrurile cheie în căutarea de imagini este să mergi dincolo de Google, ceea ce extensia de căutare WeVerify îți permite să faci”, susține Lytvynenko.
Conturile din rețelele sociale
Atunci când dezmințiți dezinformarea, un bun punct de plecare este investigarea conturilor de social media care postează sau împărtășesc informațiile. În primul rând, asigurați-vă dacă este un cont verificat: Este într-adevăr al persoanei care pretinde că îl deține? Când a fost creat contul? Unde declară că se află? Și faceți o verificare detaliată a trecutului: Ce spune rețeaua lor despre ei? Cu cine sunt prieteni? Cu cine vorbesc în mod sistematic, ce distribuie, cine le place? Postează cu regularitate și pe ce subiecte?
„Uneori există mici diferențe între cine pretind că sunt și conținutul pe care îl vedeți de pe cont. Iar acestea sunt genul de lucruri care ar trebui să te pună îngardă”, a remarcat Silverman.
Twitonomy este un instrument pe care jurnaliștii îl pot folosi pentru a obține analize detaliate și vizualizate ale unui cont de Twitter pe care îl analizează. „Îți spune cât de des twittează, când twittează, la ce alte conturi răspund, cui dau retweet”, a adăugat Silverman.
Aplicații de chat
Unul dintre cele mai utile instrumente pentru investigarea conținutului de pe aplicația de mesagerie criptată Telegram este Tgstat, un instrument de căutare și analiză a canalelor. Cu ajutorul acestuia, un jurnalist poate obține informații despre cei implicați pe un anumit canal. „Deci, dacă introduceți un nume de utilizator în Tgstat, puteți obține analize pentru o perioadă de până la 90 de zile și puteți vedea dacă canalul a avut un flux mare de abonați sau dacă a existat o zi în care conținutul lor a fost cel mai popular”, a declarat Lytvynenko.
Chiar și cu aceste instrumente și cu o raportare atentă, ambii participanți au îndemnat la o atenție sporită și la colectarea de dovezi concrete înainte de a trage concluzii. „Unul dintre modurile în care oamenii care fac această muncă greșesc cu adevărat este că fac acuzații fără a avea o bază care să le susțină”, a avertizat Silverman. „Așadar, fiți precauți. Adunați-vă dovezile până când aveți un nivel ridicat de încredere”, susține jurnalistul.