Securitatea informațională are mari restanțe în Republica Moldova, iar breșele din acest domeniu nu au fost remediate nici în anul 2021. La această concluzie au ajuns autorii Indicelui privind situația presei (ISPM) din Republica Moldova în anul 2021, lansat pe 21 februarie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Astfel, indicatorul securitate informațională din perspectivă mediatică a fost apreciat cu doar 19,5 puncte și reflectă o situație gravă, care nu diferă de anii precedenți.
Potrivit studiului, autoritățile au continuat să ezite în combaterea fenomenului dezinformării, alimentat de o parte din presa autohtonă și cea străină și ostil intereselor statului. În anul 2021, marcat de alegerile prezidențiale din anul precedent, societatea s-a polarizat puternic pe criterii geopolitice, generând și divizarea mass-mediei pe aceleași criterii.
Spațiul mediatic național a rămas supus riscurilor majore de securitate și din cauza scoaterii interdicțiilor prevăzute de așa-zisa lege anti-propagandă, mai notează cercetătorii. Aceste riscuri s-au accentuat și mai mult în situația în care o mulțime de furnizori de servicii media, care utilizează resursele statului (frecvențe terestre) și se află sub jurisdicția Republicii Moldova, retransmit masiv și nestingherit programe audiovizuale străine (în special din Federația Rusă), cu conținut vădit manipulatoriu.
În oferta distribuitorilor de servicii media, constată studiul, cota posturilor de televiziune rusești continuă să fie majoritară. Instituții mediatice străine cu reprezentanțe în Republica Moldova, precum Komsomolskaia Pravda, Argumentî i Faktî, Sputnik Moldova etc., promovează interese departe de cele naționale ale statului. Cu toate acestea, „autoritatea de reglementare a domeniului audiovizualului, dar și statul, în general, eșuează, deocamdată, în eforturile puține, dar și ele nesistemice, timide și neputincioase, de securizare a spațiului mediatic”, susțin evaluatorii.
Falsurile și dezinformarea au fost la ordinea zilei în anul 2021, la țintele tradiționale predilecte adăugându-se campania de vaccinare anti-Covid și criza energetică, se menționează în studiu.
ISPM a fost realizat în baza opțiunilor exprimate în scris de către o echipă formată – sub egida CJI – din 14 evaluatori: doi juriști, trei manageri media reprezentând tipurile de media, șase jurnaliști (câte unul din regiunea transnistreană, din UTAG, din Consiliul de Presă, din audiovizual, din presa scrisă, din presa online) și trei reprezentanți ai ONG-urilor de profil. CJI realizează astfel de studii al șaselea an la rând.
Sursa foto: Powerdirect.net
