Știrile false, care au luat amploare pe timpul pandemiei, „au diminuat și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile publice și Guvern, au creat confuzie și panică în rândul cetățenilor, (…) au zădărnicit respectarea legilor și regulilor impuse pe timpul stării de urgență și după, în condițiile în care cultura juridică și așa este una slabă”, concluzionează ombudsmanul Republicii Moldova în raportul privind respectarea drepturilor și libertăților omului în anul 2020.
Potrivit raportului Maiei Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului și care exercită interimatul funcției de ombudsman, pericolul dezinformării masive și efectele acesteia pentru răspândirea virusului nu au fost apreciate la justa valoare și nu a fost combătute eficient și cu promptitudine de autorități: „Experiența Republicii Moldova în perioada crizei sanitare a demonstrat că dezinformarea poate avea efecte dramatice, dacă nu este combătută prin mobilizarea tuturor actorilor relevanți, de la platformele online până la autoritățile publice”.
În raport se mai spune că miturile și falsurile „au găsit sol fertil în Republica Moldova” și din cauza competențelor media reduse ale cetățenilor.
„În pofida numărului relativ mare de utilizatori de Internet din Republica Moldova, capacitatea acestora de a evalua critic informațiile accesate, de a verifica sursele și a le identifica pe cele de alternativă este una limitată. De aceea, una dintre recomandările care se impun către autorități și societatea civilă, organizațiile media este realizarea unor proiecte de alfabetizarea mediatică şi informațională a cetățenilor, inclusiv gândirea critică şi competențele digitale”, menționează în raport Maia Bănărescu.
Captură foto: Ombudsman.md
