Mai mult de jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova afirmă că știu ce înseamnă știrile false și că le-ar putea distinge de cele veridice, în timp ce termenul de propagandă le este mai puțin cunoscut. Concluziile aparțin unui sondaj național privind percepția populației despre mass-media și aptitudinile mediatice, publicat la finele anului trecut.
Potrivit studiului, 65% din persoanele chestionate au răspuns că ar ști ce sunt știrile false, iar 44% – că ar cunoaște ce înseamnă termenul propagandă. Analiza răspunsurilor multiple relevă următorul tablou: pe de o parte, majoritatea respondenților familiari cu fenomenul știrilor false s-au arătat de acord (55%) sau mai degrabă de acord (33%) cu afirmația că știrile false sunt cele în care „jurnaliștii prezintă intenționat informații neadevărate ca fiind adevărate”. Pe de altă parte, o mare parte din respondenți au fost mai mult sau mai puțin de acord cu afirmații care nu sunt neapărat caracteristice pentru știrile false, atribuind la acestea și informațiile neverificate de jurnaliști la veridicitate (72%), dar și materialele dezechilibrate, care se bazează pe o singură opinie (55%).
Pentru a măsura competențele repondenților de a distinge între știrile false și cele adevărate, aceștia au fost rugați să evalueze cinci știri (adevărate și false). În urma acestui exercițiu, marea majoritate a celor care au afirmat anterior că pot distinge între adevăr și fals (91%) au oferit răspuns corect pentru cel puțin o știre din cele incluse în studiu. În acelați timp, doar 8 la sută din participanți au reușit să răspundă corect la toate întrebările, iar 7% nu au indicat niciun răspuns corect.
Pentru evaluarea cunoștințelor respondenților care au afirmat că ar cunoaște ce înseamnă propagandă, acestora li s-a propus o listă de afirmații, respondenții oferind răspunsuri multiple. Astfel, 80% dintre ei au fost de acord sau mai degrabă de acord că propaganda prin intermediul mass media sunt „știri politice care au drept scop schimbarea părerilor, atitudinii și a comportamentului”. Mai mult de jumătate din persoane au afirmat, de asemenea, că propagandă înseamnă știri care prezintă doar realizările unui partid ori care laudă guvernarea sau materiale despre implicarea bisericii în promovarea formațiunilor politice. Totodată, circa jumătate dintre respondenți au fost de acord și cu afirmațiile eronate că propagandă ar fi și știrile care sperie populația (52%) sau care critică guvernarea (43%).
„Cel mai des, manipularea are loc înainte de alegeri”
Studiul a inclus și o cercetare calitativă, fiind organizate patru focus-grupuri în diferite regiuni ale țării. În cadrul acestora, participanții au discutat despre propagandă și prezența acestui fenomen în Republica Moldova. În opinia persoanelor participante, manipularea se produce atunci când „există un conflict de interese și cineva din spate urmărește anumite interese personale”.
Mai mulți participanți la discuție consideră că cel mai des știrile manipulatoare sunt publicate înainte de alegeri, atunci când candidații vor să denigreze oponenții. În opinia vorbitorilor, „știrile pot manipula cetățenii atât de mult, încât în urma unor discuții mai aprinse aceștia pot să ajungă chiar la violență”.
Întrebați cine ar sta în spatele unor acțiuni de propagandă, participanții s-au arătat convinși că e vorba de politicieni, organele de conducere și instituțiile științifice. Dacă unii au afirmat că le este ușor să depisteze o știre propagandistică, alții au spus că le este mai dificil, deoarece știrea poate conține nuanțe ascunse.
Studiul privind percepția cetățenilor despre mass-media și abilitățile lor media a fost realizat în luna august 2020 de compania Magenta Consulting, în cadrul unui parteneriat între proiectul „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID și de Ambasada Marii Britanii la Chișinău și implementat de Internews în Moldova, și proiectul „Comunicare strategică și sprijin pentru mass media în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de CommWithUs, Thomson Media și Centrul pentru Jurnalism Independent. Studiul a inclus focus grupuri în patru localități din Republica Moldova și un sondaj la care au participat 1.364 de persoane. Marja de eroare a sondajul constituie +/- 3,5%.
