Președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia: „În perioada electorală, Consiliul Audiovizualului va avea toate pârghiile pentru a sancționa radiodifuzorii care încalcă legislația”

0

„Cu toții așteptăm ca Consiliul Audiovizualului să fie extrem de activ și eficient în perioada electorală, or unele posturi pot fi încurajate să difuzeze publicitate mascată anume din lipsa reacției eficiente și operative a CA”, consideră președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, în contextul sporirii numărului de știri la limita publicității electorale pe unele posturi TV. Problema, de rând cu alte abateri deontologice, a fost abordată în cadrul unui club de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) vineri, 18 septembrie.

Discuția a fost prilejuită de lansarea, pe parcursul anului 2020, a mai multor rapoarte de monitorizare a 12 instituții media – canale de televiziune și portaluri online. Două dintre cercetări, dedicate Moldova 1, au arătat că postul public a comis mai multe abateri deontologice, șeful statului a fost favorizat, iar unele știri au fost la limita publicității politice și a PR-ului electoral. În context, Viorica Zaharia s-a referit la rolul și responsabilitatea pe care trebuie să o aibă Moldova 1 atunci când informează despre subiecte de actualitate socio-politică: „În Codul serviciilor media audiovizuale au fost trecute toate normele deontologice, nu trebuie inventat nimic, compania nu are decât să le respecte astfel încât să răspundă interesului public”.

Potrivit ei, campania electorală din această toamnă va fi un test pentru Consiliul Audiovizualului, care va monitoriza inclusiv Moldova 1 și  „va avea pârghiile să reacționeze prompt la difuzarea publicității mascate”.

„În noul cod al audiovizualului sunt incluse mult mai multe prevederi, la articolul 13, care reglementează partea ce ține de cum ar trebui să reflecte televiziunile subiectele de interes public, fiind preluate mult mai multe prevederi care înainte se regăseau doar în Codul deontologic”, a adăugat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, punctând că „etica și deontologia profesională sunt subiecte mai actuale în prezent decât acum 25 de ani, când presa independentă abia se înfiripa, pentru că acestea figurează pe agendă alături de alți termeni precum manipulare, dezinformare sau propagandă”.

„Jurnalistul are alegerea de a face sau nu manipulare și propagandă”

Și membra CA Larisa Manole a notat „creșterea numărului de reportaje realizate la comandă politică, în care se face publicitate deschisă pentru anumiți actori, această tendință fiind observată atât la postul public, cât și la cele private”. Ea a menționat că posturile TV care comit abateri de la legislație trebuie cel puțin atenționate și a accentuat că, în opinia sa, atât producătorii TV, cât și jurnaliștii ar trebui să treacă subiectele sensibile prin filtrul personal. „Jurnalistul are alegerea de a face sau nu manipulare și propagandă. Jurnaliștii sunt cei care acceptă sau nu acceptă în reportaje elemente de manipulare”, a concluzionat Larisa Manole.

În cadrul discuțiilor au fost punctate și cele mai răspândite abateri pe care instituțiile de presă monitorizate de CJI le-au comis pe parcursul anului, principalele fiind lipsa dreptului la replică și amestecul faptelor cu opinii.

Editora șefă Prime TV, Ana Butnariuc, a ținut să remarce că amestecul faptelor și opiniilor în știrile televizate ar trebui abordat prin prisma obiectivității și subiectivității. „Orice subiectivism este cumva și obiectiv – ceea ce cuiva i se pare context negativ este, de fapt, o relatare de la fața locului, relatarea unei acțiuni observate de reporter – pentru că el raportează ce se întâmplă acolo – urmată de o ambianță”, a punctat jurnalista.

Olesea Bolboceanu-Banari, redactora de la portalul Unimedia a remarcat că redacțiile care activează în online sunt nevoie uneori să neglijeze dreptul la replică în favoarea rapidității. „În online există o concurență acerbă, iar în această viteză unii jurnaliștii omit să dea dreptul la replică, preferând să dea rapid o știre, fără a obține declarațiile unei surse vizate. Goana să fii primul, ultima oră și titlurile care să atragă știrbesc din calitate, dar va trebui să educăm viitoarele generații de jurnaliști să fie și rapizi, dar să folosească și expresiile corecte și să revină ori de câte ori e nevoie ca un subiect să fie dus până la capăt”, consideră jurnalista.

La clubul de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent au fost invitați experți media, membri CA și ai Consiliului de Presă, precum și reprezentanții celor 12 instituții monitorizate de CJI pe parcursul anului 2020.

___________________

Realizarea acestui club de presă a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.