Pe măsură ce pandemia de Covid-19 continuă să facă ravagii, jurnalismul independent este mai important ca niciodată. În condițiile stării de urgență, guvernele ar trebui să ofere asistență și protecție jurnaliștilor, să crească transparența în ce privește informația și datele oficiale, în special în problemele legate de evoluția pandemiei. La rândul său, presa ar trebui să-și dubleze eforturile contra infodemiei prin investiții sporite în verificarea faptelor și combaterea dezinformării. Acestea sunt câteva dintre recomandările a două rapoarte făcute publice la finele lunii aprilie de Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Centrul Internațional pentru Jurnaliști (ICFJ) notează publicația Ijnet.org.
Cele două rapoarte publicate de ONU și ICFJ cataloghează jurnalismul de calitate drept o forță majoră pentru identificarea și expunerea dezinformării. De asemenea, se constată că „accesul la informații verificate și veridice sunt literalmente o problemă de viață și de moarte”, iar „supraîncărcarea virală” cu dezinformare va crește doar dacă jurnalismul va continua să sufere lovituri provocate de pandemie.
Autorii semnalează că depășirea pandemiei de către mass-media constituie o provocare critică atât pentru ONU, guverne, dar și pentru toți cei care încearcă să lupte împotriva a ceea ce numim „infodemie”. În primul raport sunt trecute în revistă subiectele și mesajele-cheie dezinformatoare legate de Covid-19, care au devenit virale în spațiul public, precum și formatele în care au fost prezentate acestea cel mai des. În al doilea raport sunt analizate în mod critic zece metode de răspuns împotriva dezinformării pe tema pandemiei implementate în diferite state ale lumii. Ambele documente conțin și o serie de recomandări ca răspuns la combaterea infodemiei.
În opinia autorităților, guvernele, bunăoară, ar trebui să ofere asistență presei în condițiile de stare de urgență; să sporească transparența informațiilor oficiale, în special în problemele legate de Covid-19; să sprijine investițiile în consolidarea jurnalismului independent, deoarece impactul economic al crizei amenință sustenabilitatea jurnalistică în întreaga lume; să susțină finanțarea educației mediatice, cu accent pe combaterea infodemiei.
Mass-media, la rândul lor, ar trebui să-și dubleze eforturile când vine vorba de reporteri profesioniști care luptă în prima linie împotriva infodemiei; să ia în calcul colaborări cu alte organizații de media în vederea combaterii dezinformării; să facă știri pe subiecte de Sănătate în format cât mai accesibil și interesant, cum ar fi infografice, podcasturi și forumuri online cu experți medicali. De asemenea, instituțiile media ar trebui să se asigure că cei care relatează despre infodemie sunt pregătiți să facă față unor posibile atacuri (atacuri fizice, hărțuire online etc.).
În același timp, companiile internaționale care administrează motoare de căutare, aplicații, rețele de socializare ar trebui să sporească vizibilitatea știrilor credibile, să sporească transparența cu privire la răspunsurile lor la infodemie (de exemplu, retragerea conținutului) și să ofere mai mult sprijin financiar platformelor de verificare a faptelor și jurnalismului independent (în special cele care se concentrează pe investigații și organizații de știri locale care sunt deosebit de vulnerabile acum).
