Autorități din întreaga lume trebuie să oprească finanțarea și răspândirea dezinformării și să nu facă ele însele declarații false. Mesajul a fost transmis de Irene Khan, raportoarea specială a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, în cadrul celei de-a treia ediții a Conferinței globale privind libertatea presei, desfășurată la Tallinn, Estonia, în perioada 9-10 februarie 2022.
Potrivit ei, guvernele de peste tot în lume ar trebui să-și sporească propria transparență și nu ar trebui să recurgă la legi prost elaborate, așa-zisele legi împotriva știrilor false, care adesea vin să justifice cenzurarea presei, a activiștilor sau a oponenților politici. „Nu poți restabili încrederea publicului în integritatea informației și a instituțiilor limitând accesul la informații sau închizând gura jurnaliștilor. Online sau offline, restricțiile impuse de guverne trebuie elaborate în conformitate cu standardele internaționale. La fel, ar trebui să sprijine libertatea de exprimare, pluralismul mass-media, dar și să asigure protecția jurnaliștilor. Avem multă retorică din partea autorităților. (…) Din păcate, avem semne majore de îngrijorare de peste tot în lume, inclusiv în țările UE, privind capturarea mass-mediei. Organele de reglementare activează sub presiune politică. Radiodifuzorii publici sunt storși, iar proprietatea mass-media este concentrată în mâinile câtorva persoane adesea afiliate actorilor politici”, a mai spus Irene Khan.
Raportoarea ONU compară unele măsuri aplicate de autorități cu medicamentele care sunt mai nocive decât bolile propriu-zise. „Libertatea de exprimare este prima victimă a dezinformării, dar tot ea este soluția pentru combaterea dezinformării. Imaginea globală pe care o văd este una foarte sumbră. Pe de o parte valul de dezinformare folosit atât de autorități, cât și de persoane care nu reprezintă guverne are scopul de a submina dezvoltarea democrației și respectarea drepturilor omului. Pe de altă parte, măsurile luate de unele guverne sunt probabil ca medicamentele care sunt mai nocive decât bolile propriu-zise, suprimând astfel libertatea de exprimare”, a subliniat Irene Khan.
Raportoarea ONU a remarcat că în mai multe părți ale lumii poate fi observat impactul digitalizării asupra stării financiare a mass-media. Astfel au apărut așa-zisele deșerte mediatice, adică zone în care dispare sau nu mai există presă locală independentă.
În discursul său, Irene Khan s-a referit și la necesitatea reglementării rețelelor sociale. „Da, e este necesar ca rețelele sociale să fie reglementate. Acest lucru trebuie însă făcut într-un mod înțelept, cu respect pentru dreptul de acces la informație, cât și pentru libertatea de exprimare. Informația falsă propriu-zisă nu este ilegală din punctul de vedere al dreptului internațional, iar guvernele nu ar trebui să oblige platformele să renunțe sau să blocheze conținut care este legal din punctul de vedere al drepturilor internaționale ale omului. Ar trebui să fim atenți, în caz contrar am putea urmări noi forme de cenzură apărute pe online. Ce pot face autoritățile este să verifice trecutul acestor platforme, să impună transparență, să sporească responsabilitatea lor în fața societății și a consumatorilor de media”, a mai declarat raportoarea ONU.
Conferința globală privind libertatea presei, organizată în 2022 de Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei în cooperare cu Institutul Estonian pentru Drepturile Omului, a oferit platformă pentru discuțiile Coaliției pentru libertatea presei. Coaliția a fost constituită în iulie 2019 și este un parteneriat al 50 de state care și-au propus să susțină libertatea presei și siguranța jurnaliștilor.
În imagine Irene Khan, rostind discursul în timpul Conferinței globale privind libertatea presei, desfășurată la Tallinn, Estonia, în perioada 9-10 februarie 2022
Sursă foto: Captură foto canalul de YouTube al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei
