Conduita jurnaliștilor pe rețelele sociale, într-un set de recomandări ale Consiliului de Presă

0

Pe rețelele sociale, jurnaliștii trebuie să adopte un comportament similar cu cel din viața reală și să fie atenți la conținutul pe care îl publică și îl distribuie. Totodată, reprezentanții breslei pot discuta activ pe reţele chestiuni de actualitate politică, inclusiv modul cum se desfășoară campaniile electorale, dar ar urma să aibă grijă ca postările pe care le fac să nu fie percepute drept sprijin clar pentru o forță politică concretă.  Aceste sunt câteva din recomandările Consiliului de Presă din Republica Moldova privind conduita jurnalistului pe rețelele sociale. 

Consiliul de Presă susține că a compilat recomandările pornind de la importanța ca mass-media să adopte un comportament decent pe rețelele sociale, care să prevină acțiuni ce ar submina încrederea consumatorilor de informație. Prevederile vizează atât paginile sau canalele jurnaliștilor, cât și cele oficiale ale redacțiilor. 

Potrivit documentului, un jurnalist „va fi atent/ă la conținutul pe care îl publică sau îl distribuie; distribuirea unor știri false afectează imaginea jurnalistului/ei și a redacției și încrederea publicului în buna credință și capacitatea de a distinge între fals și adevărat”. Totodată, jurnaliștii ar urma să se abțină „de la distribuirea unor postări, video-uri sau alt conținut în care se conțin exprimări discriminatorii, instigatoare la ură sau care contravin normelor bunului simț”. 

Se mai recomandă ca reprezentanții breslei să nu-și creeze profiluri false (decât, eventual, pe termen scurt și în scop profesional, cum ar fi realizarea unui experiment sau investigații jurnalistice), în timp ce în postări și în mesajele private să nu folosească cuvinte licențioase, injurii, enunțuri discriminatorii sau discurs de ură, precum și comentarii sau distribuiri care le pot prejudicia propria reputație sau reputația redacției pentru care lucrează.

Legat de activitatea jurnalistică și subiectele politice, „jurnalistul/a poate discuta activ pe reţelele sociale chestiuni de actualitate politică, inclusiv modul cum se desfășoară campaniile electorale, eventualele nereguli înregistrate sau rezultatele sondajelor de opinie. Cu toate acestea, el/ea va avea grijă ca postările pe care le face să nu fie înțelese/percepute ca sprijin clar pentru o forță politică concretă”.  

Consiliul de Presă îndeamnă profesioniștii media să se conducă de recomandările expuse și să le ia drept punct de pornire pentru formularea propriilor coduri de conduită pe rețelele sociale, care să fie incluse în documentele interne ale redacțiilor – fișele de post ale angajaților sau anexe la documentele de politică editorială.

Într-un comentariu anterior pentru portalul Media Azi, cercetătoarea media Viorica Budu explica dacă un jurnalist încalcă normele etice atunci când își afișează preferințele politice în spațiul online, remarcând că în multe țări cu bune practici în domeniu există ghiduri de conduită pentru jurnaliștii care utilizează bloguri ori conturile lor private de Facebook sau Twitter pentru a publica informație de utilitate publică și comentarii proprii la anumite subiecte”. 

Sursă foto: consiliuldepresa.md