Context: În zilele de 5-7 iulie 2016 vicepremierul Federației Ruse, Dmitri Rogozin, a vizitat Chișinăul și Tiraspolul, având întrevederi cu Prim-ministrul Pavel Filip, cu ministrul Economiei, Octavian Calmâc, dar și cu liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuc. La aeroport, la ora sosirii oficialului de la Kremlin, un grup de tineri a organizat un protest la care au scandat lozinci anti-Rogozin și anti-Putin. Subiectul este de un interes public major, întrucât vizita este prima de la incidentul produs acum doi ani, când avionul cu care Rogozin pleca de la Chișinău a fost întors din drum de către autoritățile ucrainene, iar Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a confiscat de la oficialul rus mii de liste cu semnături pe care acesta le primise la Tiraspol și prin care locuitorii regiunii separatiste îi cereau Moscovei recunoașterea Transnistriei ca stat. Tot atunci, România a închis spațiul său aerian pentru avionul lui Rogozin, astfel că demnitarul s-a văzut nevoit să plece de la Chișinău cu un avion de pasageri…
În primele două zile ale vizitei, pe 5 și 6 iulie, portalul Sputnik.md a publicat cel puțin șapte știri referitoare la acest eveniment, din care cititorii au aflat programul vizitei, declarațiile făcute, comentariile unor experți. Faptele au fost prezentate selectiv, întrucât în niciuna din aceste știri nu s-a regăsit informația despre protestul de la aeroport. Ba mai mult, unele știri au avut titluri și expresii ce vădeau o atitudine pozitivă față de eveniment, contrar normelor deontologice care prevăd că jurnalistul nu își exprimă propria opinie în textele informative: „Încep să apară primele rezultate ale întrevederii Filip-Medvedev din aprilie”. În știrea intitulată „Rogozin: Transnistria poate conta oricând pe ajutorul din partea Rusiei”, jurnaliștii au reprodus o parte din declarațiile vicepremierului rus făcute la Tiraspol și au relatat despre vizita acestuia la posturile militarilor ruși din cadrul forțelor de menținere a păcii. Lipsa informației de context ce ar explica prezența militarilor ruși în Transnistria, dar și scurta informație, relatată cu omisiuni, despre originea conflictului transnistrean, fac ca informația să fie prezentată dintr-o singură perspectivă – cea a Federației Ruse.
În cea de-a doua zi a vizitei, portalul a publicat o știre intitulată „Expert: Nu Occidentul, ci Rusia va soluționa problemele Moldovei”, în care este citat „expertul Institutului Rus de Cercetări Strategice (IRCS) Igor Nikolaiciuk”. Acesta vorbește despre necesitatea ca politicienii moldoveni să promoveze o politică de apropiere față de Rusia, ceea este „nu doar o cale spre viitor a Chișinăului, ci și o metodă de supraviețuire în condiții incerte, speranța de a se transforma dintr-o zonă gri într-o țară care funcționează normal, cum ar fi, de exemplu, Kazahstanul”. Această știre se încadrează în caracteristicile unei informații manipulatoare, de natură să propage o anumită idee, citarea experților necunoscuți fiind o tehnică de propagandă și manipulare folosită frecvent în presa modernă. Astfel, jurnaliștii nu au precizat ce este de facto Institutul Rus de Cercetări Strategice – un ONG sau o structură guvernamentală de la Moscova – și care este domeniul de activitate a expertului care comentează politica externă a Republicii Moldova, dar și unde, când și pentru cine a făcut acesta declarațiile. De asemenea, pentru asigurarea pluralismului de opinii, portalul ar fi trebuit sa publice, în aceeași știre sau într-o știre separată, alte opinii. În formula existentă, însă, cititorului i-a fost prezentată o singură perspectivă asupra subiectului, ceea ce contravine principiilor de echidistanță și pluralism de opinii.
În niciuna dintre știrile publicate de Sputnik.md la acest subiect nu s-a regăsit informația de context despre ultima vizită la Chișinău a lui Dmitri Rogozin, din luna mai 2014 și care s-a încheiat cu scandal. De asemenea, a lipsit informația despre faptul că atunci vicepremierul rus s-a văzut nevoit să plece cu un avion de cursă, deoarece Ucraina a închis accesul pentru aeronava guvernamentală, la fel cum a făcut și România. Acest istoric al relației lui Rogozin cu Moldova înseamnă, în limbaj jurnalistic, background-ul știrii și al subiectului, care trebuie prezentat pentru a-l ajuta pe consumator să înțeleagă exact toată informația și contextul acesteia. Omiterea informațiilor de context reprezintă o tehnică de manipulare prin care se dorește obținerea unei anumite atitudini din partea publicului: ostilitate, simpatie, revoltă etc.
Publika TV a tratat evenimentul din perspectivă exclusiv guvernamentală, relatând în detalii discuțiile de la Guvern dintre Dmitri Rogozin și ministrul Octavian Calmâc, și prezentând vizita drept un succes al actualei guvernări. Subiectul a fost reflectat pe larg în ediția principală de știri Newsroom din 5 iulie. Chiar dacă subiectului i-au fost alocate în jur de 6 minute în jurnalul de știri, în el nu s-a regăsit informația relevantă de background despre cine este Dmitri Rogozin și relația sa cu Republica Moldova. Și aici, lipsa informației conflictuale despre comportamentul lui Rogozin la ultima vizită a sa la Chișinău – informație transmisă detaliat de Publika TV la 10 mai 2014 – reprezintă o omisiune care poate fi interpretată ca o metodă de propagare a unei imagini exclusiv pozitive a oficialului și a evenimentelor la care acesta a participat.
Postul Jurnal TV nu a reflectat vizita lui Dmitri Rogozin în principalele ediții de știri de la ora 19.00 din zilele 5 și 6 iulie. Nici pe pagina web Jurnaltv.md, în cele două zile, nu au fost publicate știri la acest subiect. Omisiunea subiectelor relevante și de interes public de pe agenda media reprezintă, la fel, o tehnică de manipulare.
Portalul Deschide.md a publicat câteva știri despre eveniment: „Rogozin vine astăzi la Chișinău, dă „bună ziua” și o ia la Tiraspol”, „Rogozin la Tiraspol: Moldova n-a găsit nimic în pădurea europeană”, „Rogozin: Tiraspolul va participa la ședințele comisiei moldo-ruse”, „Rogozin și-a început vizita în Tiraspol cu inspectarea trupelor ruse”. Dintre acestea, într-o singură știre, „Lui Rogozin i-a fost tare dor de Chișinău”, au fost prezentate informații de background despre vicepremierul rus și atitudinea sa față de Republica Moldova, însă nu s-a făcut trimitere la date și fapte exacte (prin link-uri sau altfel). De asemenea, limbajul folosit este caracteristic comentariului, nu știrii: „Vicepremierul rus este cunoscut prin poziţia sa dură în raport cu autorităţile moldoveneşti şi printr-o simpatie excesivă pentru Transnistria separatistă. În anii de când este co-preşedinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, Rogozin n-a pregetat niciodată să insulte autorităţile moldoveneşti, n-a ezitat să ironizeze poporul Republicii Moldova și nu s-a sinchisit să pronunţe ameninţări”.
Ziarul Național a publicat, în zilele de 5 și 6 iulie, două știri neutre despre vizita lui Dmitri Rogozin: „Măsuri sporite de securitate în Chișinău. Vine Rogozin: „De două ore este totul blocat”, „Rogozin anunță „mișcări tectonice” în geopolitica europeană după ieșirea Marii Britanii din UE și afirmă că Republica Moldova are ce „discuta” cu Rusia ca „doi vechi tovarăși””. Și din aceste două știri lipsește background-ul relevant referitor la vicepremierul rus și istoricul relației sale cu Republica Moldova.
Portalurile de limba rusă Rtr.md, Accenttv.md, Gagauzinfo.md și Pan.md de asemenea au reflectat, unele transmițând în știri principalele declarații ale oficialului rus. Toate aceste media au omis, însă, să amintească despre comportamentul lui Dmitri Rogozin la Chișinău, în luna mai 2014 și, cu excepția Rtr.md („Вице-премьера России Дмитрия Рогозина освистали в Кишиневе”), nu au relatat despre protestul de la Aeroport, desfășurat la aterizarea avionului lui Dmitri Rogozin.
Portalul Novostipmr.com a reflectat vizita la Tiraspol în mai multe știri, în care a reprodus declarațiile lui Dmitri Rogozin și ale liderului de la Tiraspol, Evgheni Șeviciuc. Majoritatea au vizat disponibilitatea Federației Ruse de a susține în continuare regiunea transnistreană și criticile aduse de oficialul rus Chișinăului. Toate știrile au fost realizate dintr-o singură sursă, fără să fie asigurat echilibrul acestora.
Viorica Zaharia
_______________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase – STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
