Prezentatorul emisiunii „Вести в субботу” (program informativ al postului „Rossia”, retransmis în Republica Moldova de către „RTR Moldova”; ediția din 13 februarie 2016, ora 20.00) a anunțat că va prezenta o știre despre discursul pe care premierul rus Dmitri Medvedev l-a ţinut la Conferința de securitate de la Munchen. Însă, până a ajunge la discursul propriu-zis, prezentatorul a făcut o introducere-comentariu, cu o durată de aproape şase minute, despre fostul preşedinte georgian Mihail Saakașvili, actualul guvernator al regiunii Odesa din Ucraina. Mai exact, s-a menţionat că acesta ar fi părăsit sala când urma să înceapă discursul lui Medvedev și că a susţinut unele declarații recente ale miliardarului american George Soros și „încercările lui Soros de a salva Europa”. De asemenea, ca printre altele, prezentatorul a spus că Saakashvili a avut o zi deosebită la Munchen. „Acolo el, care a fugit din țara sa, care a fost lipsit de cetățenia țării sale, astăzi deja medita asupra faptului dacă va ocupa sau nu funcția de președinte al Ucrainei. De altfel, președintele în funcție al Ucrainei, Petro Poroșenko, era vădit nervos și extrem de transpira, stând la panoul de discuții de la Munchen mai degrabă dintr-un alt motiv. Din care? Versiunea noastră, posibil neașteptată, este că Poroșenko s-a lăsat influențat de învățăturile lui George Soros”.
În continuare prezentatorul a povestit și combătut cele scrise de Soros într-un articol publicat în „The Guardian”, despre care a spus că se numește „Putin nu este un aliat”. Aceasta, deși în imaginea apărută pe ecran de pe „The Guardian” articolul are o altă denumire, mult mai dură: „Putin este o amenințare mai mare pentru existența Europei decât ISIS”. Prezentatorul a mai afirmat că la Conferință Poroșenko era stresat -„haideți să ne gândim de ce” – și a sugerat că starea acestuia se datorează prezenței reprezentanților Rusiei, Medvedev și Lavrov. La fel, prezentatorul a anunțat, fără să dea exemple, că Poroșenko atacă Rusia, așa cum a făcut cândva Saakașvili, „iar asta poate însemna că într-o zi Poroșenko s-ar putea pomeni în situația lui Saakașvili”.
În reportajul realizat de la Munchen au fost inserate masiv fragmente din discursurile premierului Dmitri Medvedev și al ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, iar singurele inserturi video mai puțin favorabile Rusiei au fost ale Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, și președintei Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
Întregul subiect, care a durat circa 13 minute, a fost realizat în format de comentariu sau editorial, nu în format de știre. Opiniile autorului au ocupat un spațiu aproape egal cu cel al faptelor. Nu a fost respectat echilibrul surselor, așa cum prevăd regulile jurnalismului profesionist, și nu a fost acordat drept la replică persoanelor la adresa cărora au fost lansate acuzații. De asemenea, chiar dacă Petro Poroșenko a participat la eveniment, reporterii au omis să insereze în subiect vreun fragment din discursul său și nici în text nu s-au referit deloc la declarațiile acestuia, făcute la conferință.
Așa cum am aflat din alte media, la Conferința de la Munchen Petro Poroșenko a ținut un discurs în care – pe lângă faptul că a vorbit despre un fenomen numit de el „Europa alternativă”, pe care ar încerca să o creeze Rusia -, s-a adresat și liderului de la Kremlin: „Dle Putin, în Ucraina este agresiunea Dvs., nu război civil. În Crimeea nu este război civil, acolo sunt soldații Dvs., care au ocupat țara mea. În Siria nu este război civil, acolo are loc bombardarea, de către Dvs. a populației civile!..”.
În concluzie, evenimentul de la Munchen a fost folosit de RTR pentru a propaga politica oficială a statului, pentru a impune punctul de vedere al autorităților, pentru a lovi în adversar, a-l discredita și a induce oamenii în eroare și nu pentru a informa telespectatorii. Jurnaliștii postului au reușit toate acestea prin selectarea fragmentelor din discursurile vorbitorilor, pe care le-au inclus în știre, prin selectarea informațiilor legate de eveniment, prin încălcarea intenționată a normelor de asigurare a echilibrului știrii, prin comentarea faptelor, prin lansarea de acuzații fără probe.
Pe pagina web a unul alt post rusesc, Ren TV, în prima zi a Conferinței de la Munchen au fost inserate 14 știri la acest subiect, o bună parte din ele conținând aprecieri, exprimări ironice și opinii ale jurnaliștilor. Exemplu: „Politicianul american a sonorizat cerințe de neînțeles: s-ar face că Rusia ar trebui să asigure accesul încărcăturilor umanitare în raioanele de conflict și să elibereze ostatecii. Ceva concret Kerry, ca de obicei, nu a spus. Nu este clar despre ce acces umanitar a vorbit și ce legătură are Rusia cu asta, precum nu este clar ce fel de „prizonieri” trebuie să elibereze țara noastră”. Alte știri: „Guvernul Federației Ruse anunță despre războiul rece după versiunea 2.0 între Rusia și NATO. Linia politică a Alianței Nord-Atlantice rămâne neprietenoasă și închisă”; „Stoltenberg a anunțat că NATO nu a renunțat la sistemul PRO în Europa”; „NATO pregătește un răspuns la „agresiunea Rusiei”; „Saakașvili a refuzat să devină președinte al Ucrainei” (din text reiese că guvernatorul regiunii Odesa a răspuns astfel (că nu și-ar dori niciodată „un asemenea coșmar”) nu la o propunere de a candida, ci la întrebarea ipotetică a unei jurnaliste din Rusia, dacă ar dori să ocupe acest post…); „Stoltenberg dă asigurări că NATO nu e lunatic”, „Kerry i-a arătat Rusiei drumul către diminuarea sancțiunilor”, „Lavrov: în unele momente relațiile dintre Rusia și NATO au devenit mai rele decât în perioada războiului rece”, „Lavrov a îndemnat să nu fie demonizat Assad”.
Postul a selectat fragmente din discursurile unor vorbitori, preponderent cu referire la relația SUA-Rusia și NATO-Rusia, pe care le-a prezentat unilateral și neechilibrat, în știri scurte, ignorând alte subiecte și opinii exprimate în cadrul conferinţei. Respectiv, consumatorii nu au primit o informație completă și obiectivă despre ce s-a întâmplat la Munchen, ci doar informații convenabile și corespunzătoare intereselor autorilor.
Viorica Zaharia
_____________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
