Raport de monitorizare nr.1. Elemente de propagandă, dezinformare şi război informaţional în spaţiul mediatic autohton

I. INFORMAŢII GENERALE

În perioada 1 noiembrie 2015 – 31 ianuarie 2016 Centrul pentru Jurnalism Independent a monitorizat 12 instituţii media – portaluri de ştiri, versiuni online ale publicațiilor săptămânale şi posturi TV – pentru a identifica dacă în produsele mediatice pe care le oferă respectivele echipe editoriale se conţin elemente de manipulare informaţională. Pentru aceasta, a fost analizat modul în care instituţiile de presă din Republica Moldova reflectă evenimentele majore din domeniile politic, economic, extern etc.; dacă respectă normele jurnalistice privind verificarea informaţiilor din câteva surse, pluralismul de opinie, asigurarea echilibrului în cazul ştirilor conflictuale. Raportarea la „Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova” şi la lucrările ştiinţifice de referinţă a permis identificarea procedeelor şi tehnicilor folosite de mass-media din Republica Moldova pentru a influenţa publicul prin răspândirea de mesaje manipulatorii.

Scopul monitorizării:

De a stabili dacă mass-media, în abordarea subiectelor de o mare importantă politică, socială sau economică, folosesc procedee de manipulare şi de a vedea care sunt acestea; de a scoate la iveală greşelile comise de jurnalişti, cu intenţie sau fără, la relatarea faptelor, astfel încât studiile de caz şi rapoartele de monitorizare să aibă o misiune instructivă. Un alt scop al monitorizării e să contribuie la sporirea vigilenţei consumatorilor de presă faţă de riscurile informării din surse nesigure. Astfel, monitorizarea îi va ajuta pe consumatori să înţeleagă cum presa poate manipula, să poată distinge între un produs jurnalistic manipulator şi unul ce reflectă echidistant realitatea, şi să îi încurajeze să consulte mai multe surse de informare atunci când au dubii asupra credibilităţii unor informaţii.

Criteriile de selectare a instituţiilor de presă monitorizate:

Aria de acoperire – naţională
Limba – română şi rusă
Impactul – tirajul şi auditoriul

Presa scrisă: Ziarul Naţional, Panorama (versiunile online ale acestor publicaţii);

Audiovizual: Publika TV, Prime TV, Jurnal TV, Accent TV, RTR Vesti, Ren TV;

Presa online: Gagauzinfo.md, Novostipmr.com, Sputnik.md, Deschide.md;

Metodologie:

Au fost selectate evenimentele politice şi economice de interes public major, care au avut loc în perioada monitorizării şi a fost analizat modul în care aceste evenimente au fost reflectate în mass-media, raportat la normele Codului Deontologic al Jurnalistului şi la tehnicile de manipulare informaţională. Limbajul şi imaginile folosite de jurnalişti, modul de selectare a evenimentelor pentru reflectare, corectitudinea citării surselor, tonalitatea expunerii etc. au fost analizate prin prisma următoarelor noţiuni:

propagandă^{^[1]}– promovare sistematică a unei doctrine, ideologii, idei, concepţii, opinii etc. cu scopul de a determina auditoriul să adopte un nou fel de a gândi. Propaganda nu este un act singular, ci unul repetat şi de durată, şi are drept scop principal obţinerea de sprijin emoţional.
dezinformare, în sensul oferit de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române^{^[2]} – o informaţie intenţionat greşită şi care induce în eroare -, dar şi în sensul atribuit de Vladimir Volkoff în „Tratat de dezinformare”^{^[3]}: tehnică ce permite furnizarea de informaţii generale eronate unor terţi, determinându-i să comită acte colective sau să difuzeze judecăţi dorite de dezinformatori; manipulare a opiniei publice, nu a indivizilor, în scopuri politice, economice, militare, sociale, fără a fi folosite tehnici clasice de publicitate. Dezinformarea are scopul de a manipulaaudienţa la nivel raţional fie prin discreditarea unor informaţii ce se contrazic, fie prin sprijinirea unor concluzii false.
Război informaţional^{^[4]}sau mediatic – acţiuni desfăşurate în timp de criză sau de război şi care sunt îndreptate împotriva informaţiilor sau a sistemelor informaţionale ale adversarului în scopul atingerii unor obiective sau influenţării anumitor ţinte adverse.

Principalele subiecte monitorizate în perioada 1 noiembrie 2015 – 31 ianuarie 2016:

vizita preşedintelui Parlamentului la Bruxelles (noiembrie 2015),
decizia CCA de a sancţiona radiodifuzorii care nu au prezentat declaraţii privind proprietarii (noiembrie 2015),
relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol (noiembrie – decembrie 2015),
intervenţia militară a Rusiei în Siria (noiembrie 2015),
desemnarea lui Ion Sturza în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru (decembrie 2015),
evenimentele din Ucraina (decembrie 2015),
propunerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru de către majoritatea parlamentară (ianuarie 2016),
votarea şi învestirea Guvernului condus de Pavel Filip (ianuarie 2016),

II. TENDINŢE GENERALE

Datele monitorizării au arătat prezenţa unor practici de manipulare informaţională şi prezentare neechilibrată a subiectelor de interes public. Manipularea s-a produs prin:

Negarea sau tăinuirea faptelor – au fost înregistrate cazuri în care instituţiile media operau de o manieră selectivă şi nu prezentau toate detaliile relevante ale unui fapt, astfel oferind o imagine favorabilă unor subiecţi. În consecinţă, publicul a primit o informaţie trunchiată, care nu reflectă pe deplin realitatea. La o asemenea tehnică au recurs, de exemplu, Sputnik.md în cazul reflectării vizitei la Bruxelles a preşedintelui Parlamentului sau Prime la prezentarea informaţiei de background referitoare la Vlad Plahotniuc, propus de parlamentari la funcţia de Prim-ministru.

Camuflajul – prezentarea în exces a unor detalii despre un fapt pentru a distrage atenţia de la esenţa evenimentului sau de la alte informaţii cu adevărat relevante (procedeu folosit de Sputnik.md).

Exacerbarea faptelor – accentuarea nejustificată a unor fapte, intensificarea artificială a amplorii acestora şi exagerarea sentimentelor cu scopul de a promova anumite mesaje sau a discredita persoane sau grupuri. La astfel de procedee au recurs Publika TV (în special, la relatarea despre manifestaţia pentru susţinerea candidatului Vlad Plahotniuc la funcţia de Prim-ministru).

Interpretarea/comentarea faptelor – încălcare a Codului Deontologic prin care jurnalistul îşi impune propria opinie în articolele informative (procedeu cel mai des folosit de Sputnik.md, RTR ).

Citarea inexactă şi interpretarea mesajului surselor – tehnică prin care sursele sunt citate selectiv şi nuanţate prin formulările jurnalistului, astfel încât, în final, mesajul general transmis să corespundă intereselor celui care transmite. Un exemplu este citarea, de către Publika TV, a declaraţiei ministrului de Externe al Letoniei referitor la evenimentele din 20 ianuarie din Republica Moldova.

Etichetarea – aplicarea de porecle sau de calificative peiorative ori de altă natură, al căror scop este să diminueze autoritatea persoanei sau de a o discredita. Cel mai frecvent, procedeul etichetării a fost folosită de Jurnal TV, cu referire la candidatul la funcţia de premier Vlad Plahotniuc, dar şi de Prime TV şi Publika TV, în privinţa omului de afaceri Victor Ţopa, proprietar al Jurnal TV.

Titluri/imagini, efecte video şi audio – unele instituţii de presă au selectat imaginile foto şi video astfel, încât să prezinte subiecţi sau grupuri în lumină negativă, sau au folosit imagini care aveau doar tangenţial legătură cu tema articolului, dar ajutau la accentuarea ideii promovate în text şi astfel amplificau mesajul negativ pe care doreau să-l transmită publicului (Sputnik.md, Prime).

III. ANALIZA DATELOR

Subiectul 1. Vizita preşedintelui Parlamentului la Bruxelles (noiembrie 2015)

Pe 16-17 noiembrie 2015, Andrian Candu a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles în calitate de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Comparativ cu alte ieşiri ale oficialilor moldoveni în faţa deputaţilor europeni, această vizită a fost una deosebită, deoarece, în premieră, europarlamentarii i-au adresat lui Andrian Candu întrebări incomode, directe şi concrete, inclusiv despre lupta cu oligarhia din ţara noastră. Unele instituţii media monitorizate au prezentat acest fapt nuanţat, cu mici interpretări, iar altele i-au diminuat importanţa şi au folosit procedeul camuflajului, punând accent pe informaţii periferice, în încercarea de a distrage atenţia de la esenţa lucrurilor.

Jurnal TV a titrat: „Candu, pus la zid de europeni”; Ziarul Naţional – „Jenant// Candu, întrebat în Parlamentul European cum va lupta cu „oligarhul Plahotniuc”, care îi este naş”; ziarul „Panorama” – „Deputaţii Parlamentului European şi-au exprimat dezamăgirea cu referire la situaţia din Moldova”. Portalul de știri rtr.md a inserat un subiect preluat de pe portalul bloknot-moldova.md, cu titlul incitant – „Candu a fost mustrat în Parlamentul European (video)” -, unde întrebarea europarlamentarului Cristian Preda despre „oligarhul Plahotniuc, finanţatorul PD” a fost ocolită. Astfel, a fost utilizat un procedeu de dezinformare – negarea sau tăinuirea unor fapte. Sputnik.md şi-a întitulat ştirea: „Candu la Bruxelles: dacă nu schimbăm sistemul, nu vom avea rezultate” şi a citat masiv din declaraţiile făcute de spicher, însă mai puţin şi selectiv din spusele europarlamentarilor ce au adresat întrebări tranşante, dar care, deşi interesează întreaga societate, au rămas fără răspuns. Cel puţin cinci europarlamentari au adresat întrebări (alături de Petras Auštrevičius au vorbit deputaţii europeni Andi Cristea, Gabriele Zimmer, Cristian Preda, Andrej Plenković, Mark Demesmaeker). Astfel, s-a constatat o reliefare vădită a unei surse de informaţii şi neglijarea altora, relevante, ceea ce conduce la prezentarea unei realităţi eronate^{^[5]}.

Subiectul 2. Decizia CCA de a sancţiona radiodifuzorii care nu au prezentat declaraţii privind proprietarii (noiembrie 2015)

În luna noiembrie 2015, în conformitate cu modificările operate la Codul Audiovizualului, radiodifuzorii, în premieră pentru Republica Moldova, urmau să prezinte Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) declaraţii pe propria răspundere cu privire la asigurarea transparenţei proprietăţii. Pe 17 noiembrie trecut, în şedinţă publică, CCA a constatat că mai mulţi radiodifuzori nu s-au conformat legislaţiei şi le-a aplicat sancţiuni – avertizare publică. Evenimentul este unul relevant, pentru că opinia publică urma să afle beneficiarii finali ai posturilor de radio şi televiziune.

Publika TV şi Prime TV au difuzat, cu mici adaptări, una şi aceeaşi ştire despre evenimentul în cauză, publicând-o cu titlul „Nouă televiziuni şi trei posturi de radio, sancţionate de CCA”. Din cei 12 radiodifuzori sancţionaţi, Prime TV s-a oprit pe larg la postul TV „Vocea Basarabiei”, făcând trimitere la declaraţiile anterioare ale ex-deputatului Valeriu Saharneanu şi ex-fondator al acestui post, care afirma că „Vocea Basarabiei” a fost preluată abuziv de Vlad Filat. Textul a fost suprapus pe imagini în care Vlad Filat apare alături de ofiţerii cu cagule de la Centrul Naţional Anticorupţie. Prime TV a încălcat norma echidistanţei^{^[6]} şi obligativităţii consultării celei de-a doua surse atunci când a prezentat în context negativ anumite persoane sau instituţii, dar şi echilibrul materialului jurnalistic, atunci când nu s-a oprit la fel de detaliat şi la proprietarii celorlalte posturi TV pomenite în ştire. Autorii au mai anunţat că, potrivit declaraţiei depuse de General Media Grup SRL, din care fac parte patru posturi de televiziune – Prime, Publika, Canal 2 şi Canal 3 -, proprietarul acestora este „omul de afaceri Vlad Plahotniuc”, iar în imagini a apărut declaraţia scanată cu semnătura proprietarului. Această informaţie şi imaginea, care în cadrul ştirii vine în contrast cu cele spuse mai devreme despre „Vocea Basarabiei”, sugerează, prin transmiterea pe tot ecranul a documentului şi a semnăturii, că în acest caz există transparenţă, iar în altul – conflict, scandal, abuz. În ceea ce ţine de alte două posturi, formularea reprezintă o manipulare prin limbaj – „posturile TV 7 şi TNT sunt controlate integral de către deputatul PLDM Chiril Lucinschi”. Ca şi în cazul în care s-a vorbit despre General Media Grup SRL, aici formula corectă ar fi fost „aparţin” sau „proprietarul este”. Or, noţiunea de „control”, atunci când este asociată cu instituţii de presă, are conotaţie negativă. Astfel, publicului nu i-a fost servită o informaţie echidistantă, ci una manipulatoare, comentată atât prin text, cât şi prin imagini şi la construcţia căreia faptele au fost filtrate şi prezentate neechilibrat^{^[7]}.

Subiectul 3. Relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol (noiembrie – decembrie 2015)

Relaţiile dintre diferite structuri ale Republicii Moldova şi ale regiunii transnistrene sunt reflectate constant în presa de la Tiraspol, iar una dintre instituţiile media monitorizate – Novostipmr.ru – a dedicat acestui subiect spaţii importante în lunile noiembrie şi decembrie 2015. De cele mai multe ori, informaţiile prezentate au fost subiective, trunchiate sau trucate. De exemplu, ştirea „Şeful MAE: împotriva Transnistriei sunt utilizate presiuni pentru a semăna între locuitorii ei nesiguranţă în propria alegere”, apărută la 19 noiembrie, este o reacţie la problema controlului vamal comun moldo-ucrainean la graniţa transnistreană. Autorul a lansat învinuiri la adresa Republicii Moldova şi a Ucrainei, fără să includă în ştire şi poziţia acestora privind problema controlului vamal comun. La fel s-a întâmplat şi în cazul ştirii din 23 noiembrie cu titlul „Reprezentanţii Transnistriei cheamă din nou Moldova şi Ucraina să nu blocheze expedierea mărfurilor din staţia „Slobodka-Export”, care a făcut referire la reuniunea grupurilor de experţi în problema transportului feroviar, desfăşurată la Tighina, în oficiul OSCE. Informaţia a fost oferită dintr-o singură sursă, ceea ce contravine Codului Deontologic al Jurnalistului, cititorului fiindu-i impus punctul de vedere al oficialilor de la Tiraspol.

De aceeaşi manieră, în ştirea „CEC din Moldova împiedică alegerile din Transnistria”, publicată la 22 noiembrie, autorii au folosit o altă tehnică de manipulare: au selectat sursele de informaţie care le-au convenit pentru a transmite şi sprijini ideea care se doreşte a fi impusă publicului. Ştirea a fost o reacţie la raportul preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chişinău, Iurie Ciocan, prezentat de acesta în Parlament. Citându-l pe Ciocan, autorul l-au citat şi pe deputatul socialist Grigori Novac, care a criticat CEC pentru faptul că, la alegerile parlamentare din 2014, în Rusia au fost deschise prea puţine secţii de votare, comparativ cu alte ţări^{^[8]}. de facto, în luna decembrie trecut, portalul dat a continuat să publice ştiri dintr-o singură sursă: din cele circa 15 ştiri pe teme politice cu referire la Republica Moldova, doar două au făcut excepţie şi au solicitat cea de-a doua sursă^{^[9]}.

Subiectul 4. Intervenţia militară a Rusiei în Siria (noiembrie 2015)

În luna noiembrie 2015, televiziunile din Rusia retransmise în Republica Moldova au difuzat în permanenţă relatări despre acţiunile forţelor aeriene ale Federaţiei Ruse în Siria. Chiar dacă, aparent, scopul a fost informarea cât mai transparentă a publicului despre operaţiunea militară împotriva islamiştilor, de fapt, oamenii au aflat cât de distrugătoare şi de eficiente sunt loviturile militarilor ruşi; cât de moderne sunt armele ruseşti; cât de mult salută opinia mondială acţiunile ruşilor în Siria; cât de multe obiective ale islamiştilor sunt distruse de precizia bombelor şi rachetelor ruseşti etc. – informaţii şi afirmaţii, a căror veridicitate nimeni nu o va putea verifica, ceea ce este un indiciu al propagandei. Pentru exemplificare, iată câteva titluri de pe pagina web a postului rusesc Ren TV: „Avioane de luptă ruseşti au aruncat asupra obiectivelor „Statul Islamic” bombe capabile să distrugă întăriturile din beton”; „În două zile avioanele ruseşti au lovit 263 de obiective ale ISIS în Siria”; „Peste 600 de militanţi ISIS distruşi de rachetele de croazieră în Siria”; „Forţele aeriene ale Federaţiei Ruse au lovit 472 de obiective ale ISIS din Siria”;„Forţele aeriene ale Rusiei au distrus peste o mie de camioane-cisterne cu combustibil ale militanţilor ISIS din Siria”; „Corăbii ale FMM au lansat 18 rachete de croazieră asupra poziţiilor militanţilor ISIS din Siria”.

Acelaşi post de televiziune a transmis şi câteva ştiri din care rezultă că alianţa anti-islamică, în frunte cu SUA, este ineficientă în Siria şi că NATO ar face joc dublu: „Klinţevici: SU-24 a fost doborât la indicaţiile NATO din cauza succesului FAC ale FR în Siria”. Altfel spus, ştirile Ren TV au fost despre măreţia Rusiei şi josnicia Occidentului, în special, a Statelor Unite. De asemenea, incidentul cu avionul rusesc doborât de forţele militare din Turcia la graniţa cu Siria a fost folosit drept prilej pentru a realiza subiecte care generează emoţii şi promovează un aşa-numit patriotism („La Moscova, părinţii şi-au numit fiica nou-născută Siria” sau „Învăţătorul despre marinarul căzut în Siria: el a murit pentru Rusia”), însă nu informează şi nu reflectă evenimentele echilibrat şi obiectiv, fapt ce denotă din nou prezenţa elementelor caracteristice războiului informaţional şi propagandei. De exemplu, nu au fost înregistrate relatări despre costurile operaţiunilor militare în Siria raportate la starea economică a unor localităţi, fapt observat de unii analişti din Rusia^{^[10]}.

Subiectul 5. Desemnarea lui Ion Sturza în calitate de candidat la funcţia de Prim-ministru (decembrie 2015)

Şeful statului l-a desemnat pe Ion Sturza drept candidat la funcţia de Prim-ministru în seara zilei de 21 decembrie. În aceeaşi zi, de dimineaţă, şi-a anunţat revenirea în politică prim-vicepreşedintele PDM, Vladimir Plahotniuc, iar 14 din cei 21 de deputaţi comunişti au părăsit grupul parlamentar al PCRM. Subiectul desemnării lui Ion Sturza a fost reflectat masiv în buletinele de ştiri de la Publika TV, însă oamenii nu au primit o informaţie completă şi echidistantă, ci mai multe materiale din care li s-a insuflat ideea că desemnarea cu pricina este un fapt negativ şi „o greşeală” a preşedintelui.

După ştirea cu anunţul Preşedintelui şi cu declaraţiile candidatului, „Ion Sturza este desemnat în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru”, Publika TV a difuzat ştiri de background şi materiale de opinie, preponderent cu informaţie negativă. Jurnaliştii postului au făcut „profilul de integritate” al candidatului şi l-au publicat cu titlul: „DETALII despre activitatea lui Ion Sturza. Fostul premier, implicat în acte de corupţie şi relaţii cu KGB-ul rusesc”. Potrivit ştirii, Ion Sturza a fost premier în urmă cu 16 ani; după opt luni de mandat a fost demis de către Parlament; iar, recent, „fostul deputat comunist Alexandr Petcov a amintit, într-un interviu, că Sturza a fost învinuit de corupţie de către reprezentanţii FMI, în perioada când era premier”. La fel, se menţiona că „Presa din România, unde Sturza are mai multe afaceri, a scris că, în perioada sovietică, acesta a lucrat în structuri controlate de KGB şi a făcut avere impresionantă, ca urmare a relaţiilor pe care le-a stabilit în spaţiul fostei URSS”. Contrar normelor deontologice, toate informaţiile negative (implicarea în acte de corupţie, relaţiile cu KGB), nu au fost probate cu dovezi concludente, făcându-se referire doar la materiale de presă. Jurnaliştii nu au dat dovadă de acurateţe şi imparţialitate atunci când au întocmit acest profil, iar cuvintele „perioada sovietică”, „spaţiul fostei URSS”, „structuri controlate de KGB” au avut menirea să fortifice efectul informaţional scontat – cel de a trezi repulsie/revoltă faţă de candidat şi, implicit, faţă de cel care l-a desemnat. Faptul că în acest caz nu s-a urmărit informarea completă, corectă şi echidistantă a publicului, ci mai degrabă manipularea lui prin formarea unei atitudini de negare, o confirmă şi alte ştiri difuzate în ziua desemnării, inclusiv cea cu titlul „Analiştii politici, despre candidatura lui Ion Sturza la funcţia de Prim-ministru: e o greşeală a domnului Timofti” unde, contrar normelor referitoare la pluralismul de opinii prevăzute de Codul Deontologic şi de Codul Audiovizualului (art. 7)^{^[11]}, sunt citaţi trei analişti care exprimă una şi aceeaşi opinie^{^[12]}.

Tot la 21 decembrie, cu referire la acest subiect, Publika TV a pus pe post mai multe ştiri realizate selectiv, dintr-o singură sursă: „Un joc politic ieftin”. Andrian Candu, despre nominalizarea lui Ion Sturza şi ce a stat în spatele ei”, „Igor Dodon despre candidatura lui Ion Sturza: „Nu vom vota un gastarbeiter de peste Prut”, „Ambasadorul SUA se întreabă dacă cineva se mai gândeşte la poporul moldovean”. Ultima ştire, în care se anunţa că „ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit, a scris pe Facebook că Nicolae Timofti nu s-ar gândi la problemele ţării”, a generat o reacţie a Ambasadei SUA care a doua zi a venit cu o precizare: Comentariul Ambasadorului Pettit se referă la situaţia din Moldova în general. Acest comentariu nu este o reacţie la nominalizarea de către Preşedinte şi, de fapt, a fost postată ieri la 15.50, cu câteva ore înainte de anunţul făcut de Preşedinte. Noi rugăm Publika TV să emită o corectare, în aşa fel ca telespectatorii să nu fie induşi în eroare de reportaje incorecte”^{^[13]}. Astfel, s-a dovedit că Publika TV a distorsionat mesajul Ambasadorului Statelor Unite şi a încălcat Codul Deontologic al Jurnalistului, în încercarea de a folosi unul dintre mijloacele de persuasiune eficiente în manipulare: argumentul „ad verecundiam” (apelul la autoritate)^{^[14]}.

Subiectul 6. Evenimentele din Ucraina (decembrie 2015)

În luna decembrie subiectele vizând Ucraina au fost prezente masiv în principala ediţie informativă „Vesti” de la postul RTR TV. Emisiunile şi subiectele prezentate în cadrul acestora sunt structurate, respectiv realizate astfel, încât telespectatorul rămâne cu impresia că în Rusia condusă de Vladimir Putin totul e bine, iar în Ucraina condusă de Petro Poroşenko, dimpotrivă, totul este extrem de rău.

În cadrul monitorizării a fost analizat buletinul de ştiri din 17 decembrie, zi în care preşedintele rus a ţinut tradiţionala conferinţă de presă anuală. În emisiunea menţionată au fost identificate mai multe elemente care conferă produsului mediatic efect propagandistic în locul celui informaţional.

Jumătate din timpul de emisie a jurnalului de ştiri, circa 30 de minute, a fost dedicată conferinţei de presă a lui Putin. Realizatorii au făcut un colaj de întrebări şi răspunsuri care să aducă în prim-plan temele abordate, dar şi momente care să sublinieze calităţile liderului rus. Pe lângă răspunsurile relevante şi de interes public, realizatorii colajului au inclus şi răspunsuri de felul: „Dacă cineva din conducerea Turciei a decis să-i lingă pe americani într-un loc, nu ştiu dacă au procedat corect” (secvenţa video cu această replică a fost inclusă şi în titlurile ediţiei din deschiderea jurnalului) sau „Saakaşvili este un scuipat în faţa poporului ucrainean”. Fără să aibă nimic informativ şi fiind mai degrabă insulte, aceste expresii, familiare oamenilor de rând, au fost lăsate intenţionat în emisie pentru a genera o oarecare simpatie faţă de cel care le-a rostit. În colaj au fost reluate şi părţi din întrebări cu mesaje pozitive şi de susţinere la adresa liderului rus: „Sunteţi într-o formă sportivă bună. Vă mulţumim enorm pentru aceasta, căci copilaşii noştri iau exemplu de la Dvs.”.

Jurnalul a inclus şi un bloc de opinii ale jurnaliştilor rămaşi în sală după conferinţa de presă şi care au lăudat prestaţia lui Vladimir Putin. Au făcut-o, ca răspuns la solicitarea reporterului RTR de a comenta faptul că preşedintele a răspuns şi la un şir de întrebări „fierbinţi”. Însă, pe lângă faptul că a fost încălcată norma deontologică ce prevede că jurnalistul care prezintă părerile altora nu şi-o expune şi pe a sa, aici a fost înregistrat şi procedeul de manipulare numit „schimbarea accentelor”: ceea ce este o normalitate (să fii sincer, să nu ocoleşti întrebările dificile) este prezentat ca merit.

În a doua parte a jurnalului au fost transmise ştiri despre Ucraina care, ca durată, au ocupat un sfert din timpul de emisie (min. 46.35 – 61.00). Materialul despre faptul că un convoi umanitar rus a adus bunuri, inclusiv jucării pentru copiii din oraşul Donbas, a fost urmată de un reportaj din „Republica Populară Doneţk”, localitatea Debalţevo, în care nu s-a menţionat niciodată că această „republică” nu e recunoscută de nicio ţară şi că este parte a Ucrainei. Existenţa acestui „stat” a fost prezentată ca un fapt împlinit, ceea ce vădeşte părtinire, deci, încălcarea normele deontologice. Jurnalistul a arătat că localitatea „renaşte din ruine” după distrugerile făcute de război şi a prezentat momentul în care liderul „republicii” a oferit unei familii cheile de la un apartament. Subiectul, prin text şi imagini, a fost construit astfel, încât să suscite compasiune pentru oamenii din Debalţevo şi revoltă pentru cei care au făcut din localitate un „Reichstag incendiat”. Subiectul sprijină deschis un regim separatist, „Republica Populară Doneţk”, şi nu poate fi calificat drept produs mediatic, ci propagandistic^{^[15]}.

Într-un alt subiect jurnaliştii au vorbit despre „instabilitatea” din Ucraina şi au anunţat, fără trimitere la sursă, că Petro Poroşenko „a fost deja avertizat de către naţionaliştii din Pravîi sektor că ar putea să nu reuşească să ajungă la aeroport”. A fost făcută şi o paralelă cu ex-preşedintele-fugar Viktor Ianukovici, care a reuşit să părăsească ţara. La fel, reporterul susţine că „Pericolul celui de-al treilea Maidan devine destul de sesizabil”. Blocul despre Ucraina a durat circa 15 minute, timp în care nu s-a relatat nimic pozitiv din această ţară. Mai mult, puse alături în acelaşi jurnal, informaţiile despre Rusia şi cele despre Ucraina, au prezentat telespectatorilor două imagini antagoniste – Rusia cu un lider puternic, chiar obraznic, dar pe placul poporului şi fără vreun complex în faţa jurnaliştilor; şi Ucraina, distrusă de conflictul din Est, cu o putere ameninţată de un „nou Maidan” şi unde singurele lucruri bune care au loc vin din partea Rusiei (ajutorul umanitar pentru regiunea separatistă).

Subiectul 7. Propunerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru (ianuarie 2016)

Acest eveniment a fost reflectat de o manieră neechilibrată şi neobiectivă în unele dintre mediile monitorizate. Au fost folosite procedee ca amestec între adevăr şi minciună, omisiuni, informaţie trunchiată, tăinuirea faptelor, selectarea surselor etc. Mitingul organizat de Partidul Democrat în dimineaţa zilei de 13 ianuarie, întru susţinerea desemnării omului de afaceri Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru, a fost prezentat de Publika TV în buletinul de ştiri de la ora 7.00 ca o acţiune de mobilizare de la sine a oamenilor care „vor veni să îi reamintească inclusiv preşedintelui ţării Nicolae Timofti despre decizia Curţii Constituţionale prin care şeful statului este obligat să propună la funcţia de premier candidatura înaintată de majoritatea deputaţilor din Parlament”.

Pe site-ul Publika.md această relatare a fost însoţită de un text cu titlul „Miting cu 70 de mii de oameni la Chişinău. Cetăţenii au cerut desemnarea candidatului la funcţia de premier”. Din această ştire telespectatorul a aflat o informaţie contradictorie – că oamenii s-au mobilizat de sine stătător, dar că există totuşi şi un organizator -, fapt ce îl face confuz şi îl împiedică să îşi formeze o idee clară despre ce fel de eveniment are loc şi cine îl organizează. De asemenea, la relatarea faptului cu pricina a avut loc un amestec dintre adevăr şi minciună: este adevărat că va avea/are loc un protest, dar nu e adevărat că este vorba despre o mobilizare spontană a oamenilor, aşa cum se dă de înţeles. De asemenea, a fost folosită exagerarea, la anunţarea numărului de participanţi, în combinaţie cu tehnica prezentării informaţiilor care nu pot fi verificate – o cifră exactă a participanţilor nu poate fi ştiută de nimeni.

Şi informaţia de background despre candidatul Plahotniuc a fost prezentată de presă cu folosirea a diverse tehnici de influenţare a publicului. Cele care fac parte din holdingul media deţinut de Vlad Plahotniuc au prezentat informaţii exclusiv pozitive, folosind procedee ca omisiunea şi prezentarea selectivă a faptelor. La cealaltă extremă se situează Jurnal TV, care a creionat un tablou mult mai sumbru al acestei persoane, folosind eticheta „oligarh” şi, în unele cazuri, informaţii neprobate.

La Publika TV şi Prime, Vladimir Plahotniuc a fost prezentat ca un om de afaceri care „şi-a început cariera politică acum cinci ani, când a candidat pentru un mandat de parlamentar, pe lista Partidului Democrat din Moldova”. Au fost trecute în revistă diferite activităţi şi pasiuni ale politicianului, dar nu s-a spus niciun cuvânt despre afacerile şi averile lui – deşi informaţia despre proprietăţi şi afaceri este vitală pentru societate atunci când este vorba despre instaurarea unei persoane într-o funcţie publică, întrucât se referă la integritatea şi interesele acesteia. Cea mai importantă informaţie omisă a fost cea că el deţine câteva instituţii media, inclusiv cele care au difuzat ştirea: Publika TV, Prime. În schimb, publicului i-a fost comunicată ideea găsirii unui „salvator” pentru situaţia dificilă în care se află ţara: „Apariţiile sale publice au fost rare, în special, în momentele cruciale, de negociere pentru constituirea majorităţilor parlamentare proeuropene din ultimii ani”^{^[16]}.

Jurnal TV a dedicat background-ului lui Vlad Plahotniuc un subiect cu o durată de cinci minute. Ca şi în alte ştiri, jurnaliştii de aici nu i-au pomenit numele fără să îi aplice eticheta „oligarh”. Portretul prezentat în jurnalul de la ora 19.00 este mult mai complet faţă de cele de la alte posturi şi conţine date obiective şi necesar de ştiut pentru public. Totuşi, ştirea are şi aprecieri, judecăţi de valoare, exagerări, informaţii ce nu pot fi probate, etichete şi formulări confuze, toate menite să discrediteze personajul, ceea ce reprezintă o tehnică de manipulare. „Oligarh cu afaceri off-shore, personaj cu identităţi duble, politician cu interese, deţinător de grupuri media. Are relaţii de rudenie cu cei mai puternici oameni din stat, a fost beneficiar în urma mai multor atacuri raider şi este bănuit de procese de şantaj şi ameninţări… Având pârghii extinse prin intermediul persoanelor numite de acesta asupra sistemului de justiţie – este începutul subiectului despre Plahotniuc difuzat de Jurnal TV la 13 ianuarie. Acuzaţiile şi informaţiile negative ar fi trebuit echilibrate cu reacţia celui vizat.

În concluzie, din ştirile difuzate în ziua de 13 ianuarie 2016 de posturile deținute de PDM şi Vlad Plahotniuc, oamenii au putut afla jumătăţi de adevăr, o realitate denaturată şi o informaţie interpretată în interesul proprietarilor. În acelaşi timp, la Jurnal TV spectatorii au văzut o altă parte din realitate, mult mai apropiată de cea obiectivă, deşi prezentată cu vădite elemente de manipulare.

Subiectul 8. Votarea şi învestirea Guvernului condus de Pavel Filip (ianuarie 2016)

La 20 ianuarie Cabinetul Pavel Filip, reprezentant al Partidului Democrat, a fost votat de Parlament într-un timp extrem de scurt, fără să fi prezentat programul de guvernare în faţa deputaţilor, fapt care i-a scutit pe noul premier şi echipa sa de runda de întrebări ce puteau veni de la parlamentarii din opoziţie. Pe fundalul nemulţumirilor şi protestelor şi aşa existente în capitală, acest lucru, dar şi candidatul propriu-zis au generat o manifestaţie de amploare în faţa Parlamentului, la care au participat trei grupuri mari de protestatari – ai Platformei Demnitate şi Adevăr, ai Partidului Socialiştilor şi ai Partidului Nostru. Toţi cereau anularea votului şi alegeri anticipate.

În relatările de la Publika TV s-a pus accent pe modul cum se desfăşoară protestul şi nu pe cauzele lui, ceea ce este una dintre circumstanţele care nu ar fi trebuit neglijate de jurnaliştii echidistanţi.

Din ştirile Publika.md oamenii au aflat că la Parlament au ajuns cinci ambulanţe şi că martorii spun că au văzut „carabinieri răniţi”; că în timpul protestelor au fost răniţi uşor cinci poliţişti şi opt protestatari, sursa informaţiei fiind ministrul de Interne, Oleg Balan; că un cameraman a fost bătut şi jefuit de către un reprezentant al Platformei DA, a cărui reacţie lipseşte. De asemenea, portalul a informat despre faptul că Mihai Ghimpu a fost bătut de protestatari şi că Dorin Chirtoacă a făcut un apel la calm. În toate ştirile referitoare la proteste a apărut la final alineatul „Anterior, manifestanţii violenţi au forţat uşa din spatele clădirii Legislativului. Mulţi dintre ei i-au luat la pumni pe poliţişti şi i-au deposedat de scuturi şi căşti. Liderul Platformei „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase, a încercat să-i oprească pe manifestanţi din acţiunile lor, însă nu i-a reuşit. Ulterior, protestatarii au început să strige „Jos Năstase!”. Această informaţie nu este completă, întrucât nu doar Andrei Năstase a făcut apel la calm, ci şi ceilalţi doi lideri ai grupurilor de manifestanţi. Această omisiune, dar şi repetarea enunţului „Jos Năstase!” poate fi înţeleasă ca o încercare de a lăsa impresia că de violenţe este responsabil doar Năstase, care a scăpat situaţia de sub control.

Publika TV a informat şi despre mesajele venite din exterior legat de evenimentele de la Chişinău, prezentându-le ca fiind unele de susţinere a Guvernului Filip. De exemplu, ministrul de Externe al Letoniei a scris pe Twitter: „Veşti alarmante despre evenimentele din Moldova, toate părţile ar trebui să se reţină şi să fie calme, noul guvern ar trebui să demareze reforme reale rapid”. Acest mesaj a fost prezentat într-o ştire intitulată „Guvernul Filip primeşte asigurări de susţinere din partea Ţărilor Baltice. Declaraţiile miniştrilor de Externe”. Titlul sugerează că miniştrii tuturor celor trei Ţări Baltice au făcut declaraţii oficiale de susţinere a Guvernului Filip. În realitate, din ştire aflăm că doar doi dintre ei au comentat subiectul – şi nu în declaraţii oficiale, ci pe reţele de socializare -, iar în mesajele lor nu se conţine cuvântul „susţinere”, nici numele noului premier, ci doar urări de putere şi determinare, şi exprimarea speranţei că Executivul va demara reforme.

Jurnal TV a informat şi el pe parcursul zilei despre tot ce se întâmpla în Parlament şi la protest, doar că a avut şi rol de tribună pentru manifestanţi şi liderii acestora, fiind mai degrabă un mijloc de chemare la revoltă. Iată câteva titluri elocvente în acest sens: „Platforma DA anunţă mobilizarea”; ora 13.42, „Ora 16.00, protest la Parlament”, ora 14.59; „Mobilizare generală”, ora 15.50; „Protest contra învestirii Guvernului Filip” 16.20; „Protest împotriva dezmăţului politic” ora 17.07^{^[17]}.

CONCLUZII

Cazuri de folosire a tehnicilor de manipulare informaţională au fost constatate în principal la relatarea evenimentelor interne cu încărcătură politică majoră şi a subiectelor de politică externă referitoare la situaţii de conflict. Prin conţinutul difuzat, unele media monitorizate au susţinut şi promovat linia politică a proprietarilor lor şi au prezentat o imagine distorsionată a realităţii.

O parte din instituţiile media monitorizate au transmis informaţii dintr-o singură sursă, au exagerat faptele, au prezentat informaţie comentată, au folosit etichetări, au selectat surse care emit acelaşi mesaj, în detrimentul informării echilibrate şi pluralismului de opinii, au favorizat prin text şi imagini unii subiecţi ai ştirilor şi i-au defavorizat pe alţii. Cele mai frecvente abateri de la normele deontologice referitoare la prezentarea echilibrată a faptelor şi la reflectarea obiectivă a realităţii au fost constatate în cazul Publika TV, RTR, REN TV, novostipmr.ru, sputnik.md.

Media monitorizate ce produc conţinut în limba rusă au prezentat evenimentele din Rusia, Ucraina şi Siria într-o lumină exclusiv favorabilă Rusiei (selectarea/construcţia subiectelor, formularea textului, combinarea imaginilor, titlurile), fără să asigure o informare completă şi echidistantă.

RECOMANDĂRI

Instituţiile media ar trebui să se conducă în activitate exclusiv de normele Codului Deontologic şi de standardele de calitate în jurnalism pentru a reflecta corect realitatea şi a oferi publicului o informaţie obiectivă, echidistantă şi clară. Subiectele ar trebui selectate în funcţie de interesul public şi nu criterii, cum ar fi interesele politice sau de altă natură ale proprietarilor trusturilor de presă.

Jurnaliştii ar trebui să abandoneze practicile de prezentare unilaterală a faptelor, de exagerare sau de comentare a informaţiilor, dacă acestea nu sunt incluse în emisiuni sau rubrici de opinii.

Redacţiile care preiau şi retransmit ştiri externe ar trebui să verifice informaţiile, în special, cele cu caracter conflictual, din cât mai multe surse internaţionale credibile, pentru a evita informarea eronată a consumatorilor. CCA, în calitate de garant al interesului public şi de autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului, ar trebui să monitorizeze modul în care posturile străine retransmise în Republica Moldova se conformează legislaţiei audiovizuale autohtone şi europene cu privire la informarea corectă, obiectivă şi pluralistă, şi să se autosesizeze în caz de necesitate. Consumatorilor de presă li se recomandă să se informeze din mai multe surse mass-media pentru a evita riscul de a primi o informaţie eronată şi manipulatoare.

Raportul a fost realizat în baza studiilor de caz elaborate de experții media Viorica Zaharia și Ion Bunduchi.

_______________

Raportul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

^{^[1]} https://dexonline.ro/definitie/propagandă

^{^[2]} https://dexonline.ro/definitie/dezinforma

^{^[3]} https://scorilos.files.wordpress.com/2011/03/vladimir-volkoff-tratat-de-dezinformare1.pdf

^{^[4]} Ibidem

^{^[5]} Studiu de caz 1 http://media-azi.md/ro/node/316456

^{^[6]} http://consiliuldepresa.md/fileadmin/fisiere/documente/cod_d_rom.pdf

^{^[7]} Studiu de caz 1 http://media-azi.md/ro/node/316456

^{^[8]} Ibidem

^{^[9]} Studiu de caz 2 http://media-azi.md/ro/node/316478

^{^[10]} Studiu de caz 1 http://media-azi.md/ro/node/316456

^{^[11]} http://lex.justice.md/document_rom.php?id=041D82D8:3A07C731

^{^[12]} Studiu de caz 2 http://media-azi.md/ro/node/316478