Pentru că jurnalismul este o meserie ca oricare alta, instrumentele de înregistrare, transmitere sau stocare a informației au evoluat și au ținut pasul timpului și al… digitalizării. De-a lungul anilor, dictafonul, aparatul foto sau camera video s-au transformat în metode clasice, făcând loc tehnologiilor new media precum tableta, telefonul sau alte gadgeturi conectate la internet. Astfel că imaginile captate cu o dronă sau cameră video care filmează în regim de 360 de grade nu mai sunt o noutate nici pentru mass-media din Republica Moldova.
Portalul de transmisiuni live Privesc.eu a introdus înregistrările video cu o cameră în regim de 360 de grade la începutul anului 2016, la doar câteva luni de la lansarea inovației cu pricina în Statele Unite ale Americii. Această cameră, care este una de dimensiuni mici comparativ cu cele clasice, permite înregistrarea imaginilor jur-împrejur, la 360 de grade, iar utilizatorul le poate accesa având un telefon sau un calculator conectat la internet.
Vlad Țurcanu, cameraman Privesc.eu: „La un miting sau în timpul unor altercații, vizitatorul urmărește ceea ce vrea el și vede realitatea, cum se întâmplă lucrurile într-o piață mare sau la un protest”. „La moment, înregistrarea nu poate fi efectuată și concomitent să transmitem în direct. Pe viitor, probabil acest factor va fi eliminat. Dar până atunci, mergem la eveniment, filmăm evenimentul și ulterior, cât de repede posibil, încărcăm imaginea, o postăm pe site. Până acum, puține video hostinguri lucrează cu imagini de 360 de grade – Youtube, Facebook și încă vreo câteva”.
O altă inovație preluată de redacțiile din Moldova sunt vehiculele aeriene fără de pilot – „dronele”. Drona este un aparat de zbor la care este atașată o cameră video și care este dirijat de la distanță. Una dintre primele instituții media din lume care a folosit dronele a fost ziarul american „The Daily”. Cu ajutorul acestora, publicația a obţinut imagini video extraordinare, în care se putea observa efectul devastator al unei tornade ce a lovit Alabama acum câțiva ani.
În jurnalismul de la noi dronele, supranumite și „ochii din cer” care văd totul, au devenit populare în ultimul an. Constantin Celac de la portalul Agora.md spune că aparatele sunt ușor manevrabile și ajută jurnaliștii să pătrundă nepătrunsul.
Constantin Celac, jurnalist, operator, portalul Agora: „Avem semnalul că drona este pornită. După aceasta, la comanda de distanță facem aceeași dublă apăsare și pornim comanda de distanță. Pe dispozitivul pe care-l folosim, care poate fi un telefon sau o tabletă, pornește automat programul de control”.
Jurnaliștii folosesc aceste „camere zburătoare” pentru a obține imagini exclusive, inaccesibile echipelor de reporteri aflaţi la sol. Bunăoară, cu ajutorul dronei, jurnaliștii de la Agora au realizat un material despre vilele demnitarilor amplasate în Pensiunea Holercani, după ce reporterilor „tradiționali” li s-a interzis să filmeze pe teritoriu, pe motiv că obiectul ar constitui secret de stat.
Constantin Celac, jurnalist, operator, portalul Agora: „Drona poate fi folosită, în special, pentru materialele de investigație, pentru a avea acces în locurile în care accesul este interzis sau restricționat, sau pur și simplu în locurile în care este greu accesibil de ajuns. De asemenea, drona poate fi folosită pentru materiale artistice, pentru că primim efect frumos, de zbor, ceea ce cu o cameră simplă nu poți obține”.
Astfel, imaginile captate de o dronă pot contribui la depistarea unor carențe ale societății, cum ar fi: erori ale sistemului judiciar, corupție, abuzuri, pe care anumite persoane încearcă să le ascundă de ochiul public. Totodată, deși nimeni nu contestă importanța tehnologiilor new media, pentru a evita potențialele probleme, jurnalistul trebuie să dea dovadă de un înalt grad de maturitate civică şi de mult profesionalism: cei care utilizează aceste instrumente trebuie să țină cont de etică, de corectitudine și echidistanță, să respecte dreptul persoanei la intimitate și să nu admită ingerințe în viața personală a eroilor reportajelor.
____________
Acest video a fost finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.
