După ce Natalia Gavriliță, ex-ministra Finanțelor în Guvernul Sandu, a fost propusă la funcția de prim-ministră, pe 27 ianuarie, unele instituții media au publicat știri tendențioase, în care au asociat noutatea cu o pretinsă implicare a soțului său în acte de corupție la Serviciul Vamal.
Mai exact, portalul Ntv.md a publicat, în seara aceleiași zile, o știre cu titlul: „Soțul ministrei Finanțelor, Natalia Gavriliță, este responsabil de… schemele de la vamă!”. Articolul a fost preluat de mai multe portaluri (Politics.md, ABCnews.md, Actualități.md, A-tv.md, Breakingnews.md), făcându-se trimitere la o investigație jurnalistică realizată de echipa Scheme.md. Precizăm că portalul Scheme.md era inaccesibil cel puțin pe 27 ianuarie și în ziua următoare, dar portalurile au continuat să facă trimitere la această sursă.
Știrea în sine îl vizează pe soțul Nataliei Gavriliță, Vladimir Gavriliță, care ar deține funcția de consultant al prim-ministrului, responsabil pe domeniul organelor de forță și prevenirea spălării banilor. Potrivit jurnaliștilor, această funcție ar fi plătită din bani europeni, fapt neconfirmat prin probe.
Autorii aduc învinuiri potrivit cărora protagonistul „este responsabil de scheme de corupție la vama Republicii Moldova”. Nici aceste afirmații nu sunt demonstrate prin probe, menționându-se doar „surse și informații” anonime. Totodată, se concluzionează că „Regii Vămii revin în forță”, expresie prin care jurnaliștii își impun părerea, evitând să separe faptele de opinii.
„Este o deraiere gravă de la principiile unui stat de drept un conflict de interese generat de faptul că ambii soți activează în cadrul aceluiași Guvern, în funcții importante, mai ales când activează pe domenii conexe. Nu destul de gravă și pentru guvernare, care închide ochii la aceste «mici neconcordanțe» cu principiile funcționării unui stat de drept”, își permit să mai afirme jurnaliștii, recurgând din nou la amestecul faptelor și opiniilor.
Pe lângă lipsa de acuratețe și claritate a textului, autorii nu oferă persoanelor vizate dreptul la replică.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă, cu privire la titluri: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”. Și Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte. (…) Jurnalistul își exprimă opiniile pe o bază faptică pornind de la informații pe care, cu bună credință, le consideră adevărate și care, la necesitate, pot fi verificate”. De asemenea, codul stipulează că ziaristul este obligat „să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect”.
