Jurnalismul de investigaţie este o specializare în interiorul profesiei de jurnalist şi în domeniul mass-media în general. Se spune că o investigaţie începe acolo unde se termină rutina cotidiană a presei – pentru că şi în presă există rutină. Iată cum explică această noţiune Ion Preaşcă, jurnalist de investigaţie la RISE Moldova:
„Investigaţia este acelaşi reportaj, acelaşi articol de presă, doar că presupune o documentare mai profundă, studierea unor documente, interviu prin care se scot la suprafaţă anumite elemente care stau ascunse şi pe care cineva vrea să le ascundă.
Consumatorul poate vedea realitatea prin documentare detaliata, prin elemente, interviuri, fotografii, videouri şi prin cât mai multă obiectivitate şi mai puţine interpretări personale. Totul trebuie să fie pe bază de documente, pe fapte.
Cum spunea un judecător, noi suntem un fel de câini sălbatici. În America, la jurnaliştii de investigaţie le spuneau căutători de gunoaie, adică de multe căutăm nişte elemente ce pot fi considerate gunoaie. De exemplu, în cazul Chişinăului, mergi pe stradă şi te împiedici, atunci îţi dai întrebarea de ce. Ziariştii, de regulă, îşi pun întrebarea „de ce este aşa şi nu este altfel?”. Şi apoi te întrebi cine este vinovat de asta”.
Investigaţia jurnalistică este scrisă pe baza unei cercetări realizate de jurnalist şi aduce la cunoştinţa publicului fapte şi lucruri necunoscute până atunci. Totodată, investigaţia abordează probleme de rezonanţă socială, importante pentru societate.
„Noi în primul rând documentăm tot ce se întâmplă. Putem porni o investigaţie de la un simplu apel al unei persoane, de la un comunicat de presă ori de la declaraţia unui oficial. Nu este exclus că această investigaţie nu se va termine cu nimic sau nu va fi publicată, fiindcă nu s-au confirmat faptele sau nu avem suficiente dovezi. Şi atunci nu publicăm.
Întotdeauna trebuie să te bazezi pe fapte concrete, pe informaţii concrete. Presupunerile pot să existe doar la etapa iniţială. Te bazezi pe o presupunere atunci când începi a documenta. Dacă nu ai dovezi, rămâi doar cu presupunerea şi gata”.
În cadrul unei investigaţii jurnalistice este foarte importantă credibilitatea surselor la care apelează ziaristul şi dovezile prin care probează faptele expuse în material. Într-o investigaţie contează faptele, nu vorbele. De aceea, se spune că acest gen de jurnalism contribuie semnificativ la titlul de „a patra putere” în stat, atribuit presei.
„De cele mai multe ori deranjează anchetele noastre. Anumite lucruri nu vor să fie scoase în public. Sunt multe elemente, de la cererea de a scoate materialul până la chemarea în instanţă. Dar şi alte elemente – sfaturi de tipul nu vă ocupaţi cu asta, ocupaţi-vă cu altceva că sunt alte lucruri care trebuie investigate. Există riscuri şi pericole, fiindcă nu ştii pe cine documentezi. Poate fi un funcţionar, dar şi un criminal care poate să trimită pe cineva să-ţi dea în cap cu ceva. Riscurile sunt mari, dar munca este interesantă şi prezintă multă asiduitate, adică omul trebuie să fie dedicat şi să se ocupe permanent. O documentare necesită foarte mult timp”.
Reţineţi: o investigaţie jurnalistică prezintă fapte, informaţii şi dovezi, în nici un caz zvonuri, păreri personale şi presupuneri. La fel, investigaţia de presă îşi propune să scoată la suprafaţă situaţii şi fapte pe care anumite persoane interesate ar prefera să le păstreze ferite de ochii lumii sau să le ţină în taină.
__________
Spotul video a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
