Spre sfârșitul secolului 20 – începutul secolului 21 s-a conturat o clasificare numită, convenţional, șapte mass-media. Aceasta începe cu produsele print – „bătrânele” de peste 500 de ani, apărute odată cu revoluționarea tiparului de către metalurgul german Johannes Guttenberg – și se încheie cu cele mai noi modele de telefoane mobile inteligente. S-o luăm pe rând și să vedem cum au evoluat Media în timp.
Apr. 1450. Este perioada când în Europa se atestă tiparul, deși chinezii îl practicau încă de prin anul 594, tot ei fiind cei care au inventat hârtia. Cuvântul tipărit a ușurat circulaţia informaţiei şi a cunoaşterii, și într-un timp scurt întreaga Europă a fost lovită de explozia mass-media. Tehnologiile au evoluat masiv în aceste peste cinci secole, totuși, tiparul și-a păstrat o poziție de top. Potrivit unor cercetări, de la 1500 şi până astăzi, au fost puse în circulație mai bine de 9.000.000 de cărţi. Alături de cărți, din mass-media tipărite mai fac parte broșurile, ziarele, revistele.
Sfârșitul sec. 19. Deși reproducerea sunetelor pare să existe decât lumea, istoria ne spune că biografia înregistrărilor abia de a depăşit un secol. E-adevărat că și aici tehnologiile au evoluat destul de mult – astfel, discurile de gramofon care, la sfârşitul sec. 19, erau cea mai înaltă manifestare a progresului în domeniu, astăzi i-ar putea interesa doar pe colecţionarii de anticariat. În istorie s-ar putea să ajungă şi progresistele, la timpul lor, benzi magnetice, casete, cartușe, CD-uri şi DVD-uri.
Apr. 1900. Și industria filmului e destul de tânără. Prima proiecție cinematografică „oficială” a avut loc la 28 decembrie 1895 Paris, când Louis și Auguste Lumière au prezentat o peliculă de câteva minute, „Ieșirea din Uzinele Lumière din Lyon”. Louis Lumière este considerat și primul operator de „actualități” – în iunie 1895, el i-a filmat coborând de pe vapor pe participanții la Congresul de fotografie din Neuville-sur-Saine. Ulterior, cei doi frați au angajat operatori care să înregistreze aspecte din viața cotidiană, astfel fiind posibilă apariția „jurnalului de actualități”, a „documentarului” și a „reportajului”, dar și a montajului cinematografic.
Apr. 1910. Primul deceniu al secolului 20 este marcat de apariția radioului care, datorită undelor electromagnetice, a permis transmiterea informației la distanțe mari, fapt considerat consecința cea mai importantă a revoluției informaționale. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Reginald Fessenden, în 1900, în următoarele decenii radioul cunoscând o dezvoltare fulminantă. În ceea ce ține de mass-media, cel mai amplu radioul e folosit în radiodifuziune, inclusiv în televiziune. Totuși, domeniile principale ale radiocomunicațiilor, inclusiv cele spațiale, îl reprezintă în continuare radiotelegrafia și radiotelefonia. În plus, să nu uităm de locul tot mai mare pe care, în ultimul deceniu, îl ocupă radioul digital
Apr. 1950. La 500 de ani de la „revoluția Gutenberg”, omenirea s-a pomenit în fața unei noi invenții ce avea să schimbe pentru totdeauna imaginea lumii, iar odată cu aceasta – să o cucerească și să și-o supună iremediabil: televiziunea. Cercetările au început încă în sec. 19, însă lucrurile au evoluat cu o viteză năucitoare mai ales în perioada interbelică. Bunăoară, dacă în 1936, Jocurile Olimpice de la Berlin au fost transmise în locurile publice din şase oraşe germane, deja în 1952 încoronarea Reginei Elisabeta a II-a a fost urmărită de peste 20 de milioane de telespectatori. A fost primul eveniment transmis de televiziune în direct în mai multe țări europene și retransmis în SUA, dar și un prim prilej pentru ca toată planeta să participe la aceeași acțiune. Şi numărul de televizoare a crescut de la an la an, ajungând la un milion în 1952 în Marea Britanie, în 1957 în Germania și în 1958 în Franța. În 1964, în casele particulare din SUA erau instalate 60 de milioane de televizoare. Din păcate, invenţia care a pornit drept cel mai puternic instrument de informare a devenit, rapid, și cea mai puternică armă de manipulare și dezinformare din lume.
Apr. 1990. Ca şi alți „colegi” de progres informaţional, Internetul a cunoscut o perioadă mai lungă de cercetare, urmată de o adevărată explozie la nivel mondial. Ideea unei rețele care să permită comunicarea între utilizatorii aflați la diferite calculatoare a apărut în SUA încă în anii 1950-60. În 1969, pentru prima dată, au fost conectate calculatoarele din patru universități americane. În 1984 numărul calculatoarelor conectate la rețeaua globală atingea cifra de 1000; în 1987 – de 10.000, în 1989 – de 100.000, iar în 1996 – de 10.000.000. În acest moment nimeni nu a mai pus la îndoială forța acestui nou şi universal instrument de comunicare – şi pe bună dreptate. Astăzi Internetul e o adevărată lume paralelă în care sunt afişate informații de interes public în formă de text, imagini și sunete (așa-numitele pagini web); care ne oferă poștă electronică e-mail, transfer de fișiere de date, chat, video, telefonie și telefonie cu imagine, radio şi televiziune. O lume în care putem face afaceri şi operaţiuni bancare, putem vinde produse materiale şi intelectuale, putem organiza videoconferinţe la distanţă sau grupuri de discuții pe teme prestabilite. Lista ar putea continua, dar ne vom opri aici, cu menţiunea că astăzi, pentru mass-media, Internetul este cel mai rapid şi mai accesibil mod de a-şi disemina produsul.
Apr. 2000. Din start, micuţul dispozitiv pre nume telefonul mobil a fost conceput pentru a putea lua de oriunde, fără a depinde de fir, legătura cu rudele şi prietenii – în caz că întârziem la cinema sau nu venim la cină… Dar, în mai puţin de două decenii, acesta a devenit un „accesoriu” indispensabil, care ne permite să fim conectați nonstop la fluxul informațional din întreaga lume. în plus, în ziua de azi, telefonul mobil nu mai e un simplu telefon – el e smartphone, e „inteligent”. Adică, este și dictafon, şi aparat de fotografiat sau de filmat, şi instrument pentru Internet, pentru privit filme şi ascultat ştiri radio, și GPS, și multe altele. Iar o televiziune sau un portal de succes neapărat va ține să își creeze și o aplicaţi pentru telefon…
__________________________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).