Mai multe portaluri de știri au informat despre decretul semnat de președinta țării, Maia Sandu, potrivit căruia, în data de 7 aprilie a acestui an, 124 de moldoveni au solicitat retragerea cetățeniei. Unele din ele au reflectat subiectul cu accente și generalizări.
Portalul de știri al postului NTV Moldova a titrat că „moldovenii fug din țară. În ultimul an aproape 1000 de cetățeni, alături de copiii săi, au renunțat la pașapoartele moldovenești”. „Potrivit documentului, 124 de persoane, o bună parte sunt părinți cu copii, au renunțat la cetățenia Republicii Moldova în ultima lună. (…) Majoritatea dintre cei care pleacă din țara noastră sunt tineri și apți de muncă”, se mai accentuează în material. Totodată, se precizează că șefa statului a semnat într-un an cinci astfel de decrete, fiind vorba în total de circa 1.000 de persoane.
Redacția face referire și la un studiu din 2020, care nu are legătură directă cu decretul Maiei Sandu. Cercetarea, realizată de mai multe organizații internaționale, concluzionează că aproape un sfert din populaţia ţării locuieşte în prezent în străinătate, iar principalul motiv al migraţiei moldovenilor este cel de a-și găsi un loc de muncă.
Aceeași știre este publicată și de portalul Telegraph.md: „Moldovenii pleacă din țară. Într-un singur an, Maia Sandu a semnat decrete de renunțare la cetățenie pentru aproape 1000 de persoane”. Iar postul Primul în Moldova, în buletinul de știri din data de 15 aprilie, a informat că „moldovenii renunță la cetățenia propriei țări”. Știrea reflectă aceleași accente precum că „majoritatea dintre cei care pleacă din țara noastră sunt tineri și apți de muncă” și se face referire la același studiu din 2020.
În toate cele trei cazuri se recurge la generalizări precum că „moldovenii fug din țară”, fără ca datele să fie plasate în context sau raportate la alți indicatori relevanți, pentru ca cititorul să-și poată forma o concluzie obiectivă asupra situației privind emigrarea populației. În lipsa acestor date, știrile riscă să genereze panică.
Codul deontologic al jurnalistului prevede o serie de recomandări privind separarea faptelor de opinii: „Jurnalistul își exprimă opiniile pe o bază faptică, pornind de la informații pe care, cu bună credință, le consideră adevărate și care, la necesitate, pot fi verificate. (…) Jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”.
Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști amintește: „Vom căuta să fim cât mai laconici și mai neutri, fără a apela la calificative subiective. Un stil concis e mai eficient decât unul cu înflorituri. (…) În prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie, evitându-se orice confuzie. Ştirile sunt fapte şi date. (…) Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri.
