Campania electorală s-a încheiat, dar abia urmează să fie analizată, inclusiv sub aspectul corectitudinii manifestate de presă în reflectarea evenimentului. Ceea ce este clar de pe acum e că, și de această dată, politicienii au folosit resursele mediatice – proprii sau angajate pe perioada campaniei – pe post de arme de luptă, care să le asigure succesul în alegeri. Sondajele de opinie au avut și ele un rol în această canonadă. De rând cu știrile false și alte devieri de la normele deontologice, presa a abuzat și de ele, fie interpretându-le eronat, fie prezentându-le cu încălcarea normelor legale. Vox-urile, la rândul lor, au fost date uneori drept sondaje de rang național, iar alteori „regizate” de redacție în așa fel încât doi plus doi să facă cinci.
Sondaje deformate de televiziuni ce aparțin politicienilor
Din cele patru rapoarte de monitorizare a campaniei electorale, realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (1, 2, 3, 4 ) pe parcursul lunii iunie, rezultă că, din 10 posturi TV monitorizate de organizație cel puțin trei au interpretat eronat sondajele de opinie. Potrivit primului raport de monitorizare al CJI, într-o știre din 10 iunie privind rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Intellect Grup, postul NTV Moldova subliniază, generalizând: „Experții sunt de părerea că PCRM și PSRM vor reuși să mobilizeze la maximum electoratul de stânga”. Totodată, NTV Moldova a realizat știri bazate pe declarațiile președintelui PSRM în emisiunea sa online „Președintele Igor Dodon răspunde”, reproducând declarațiile politicianului precum că, după crearea Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), „noi suntem în creștere”, iar „partidul de bază, oponentul nostru PAS, este în scădere”.
Postul Primul în Moldova, de asemenea afiliat PSRM, a recurs la un caz de manipulare informațională într-o știre din 8 iunie. La capitolul Cei mai apreciați politicieni, sondajul arăta că pe primul loc se clasa Maia Sandu, urmată de Igor Dodon și Vladimir Voronin. Primul în Moldova a afirmat însă în debutul știrii: „Liderii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor se bucură, cumulat, de cea mai mare încredere în rândul moldovenilor, după care urmează șeful statului, Maia Sandu”.
Procedeul a fost reluat și în buletinul din 23 iunie, când Primul în Moldova prezintă, din nou, de o manieră tendențioasă, rezultatele unui alt sondaj, precizând în intro: „liderii BECS, Igor Dodon și Vladimir Voronin, se bucură, în continuare, de cea mai mare încredere în rândul moldovenilor, după care urmează șeful statului, Maia Sandu”. „Studiul arată că, la capitolul încredere, Maia Sandu a obținut o cotă de 32,9%. Totuși, șeful statului continuă să fie devansat de cei doi lideri ai blocului PCRM-PSRM, care cumulat au obținut peste 40%”. Cifrele prezentate pe ecran arată că, la capitalul „Încredere în politicieni”, Maia Sandu este urmată de Igor Dodon și Vladimir Voronin.
Nici postul TV6, afiliat politicianului Ilan Șor, nu a respectat imparțialitatea în raport cu partidul condus de acesta, atunci când s-a referit la sondaje. În ediția din 11 iunie a fost difuzat un material despre lansarea în campania electorală a concurentului PP Șor, în care Ilan Șor declară că este pregătit „să preia șefia Guvernului”, iar reporterul precizează că „și unele sondaje, realizate anterior, au arătat că Ilan Șor este unul dintre politicienii care s-ar descurca cel mai bine în funcția de prim-ministru”. Precizarea este nefondată, întrucât reporterul nu face trimitere la nicio sursă care să asigure credibilitatea acestor afirmații.
Manipulări prin intermediul vox populi
Unele posturi TV au difuzat vox-uri părtinitoare, în care afirmațiile oamenilor din stradă contrastau izbitor cu intro-urile sau deducțiile prezentatorilor din studio. Campion în această privință a fost postul NTV Moldova. Am putea afirma chiar că NTV Moldova a abuzat de vox-uri, și nu doar pentru a șlefui imaginea candidaților BECS, dar și pentru a pune într-o lumină nefavorabilă oponentul său principal, PAS. Aproape în toate cazurile, așa-numitele vox populi de la NTV Moldova creează impresia că au fost concepute în birourile redacției și că reporterii au ieșit în teren doar pentru a căuta persoane care să confirme cele declarate în intro-ul vox-ului. De cele mai dese ori, nu era clară nici întrebarea pe care o adresau oamenilor, iar răspunsurile, generale și incomplete, erau însoțite de fraze tendențioase, afișate pe burtieră. În așa fel, vox-ul, care prin definiție trebuie să prezinte opinia liberă a oamenilor din stradă, semăna mai curând cu o croială, în care se puteau vedea cu ochiul liber cusăturile cu ață albă.
Generalizările și amestecul dintre fapte și opinii au fost tehnici manipulatoare cel mai frecvent folosite în vox populi. Pe 16 iunie, NTV Moldova a difuzat știrea „Supărați pe haosul din țară”, în susținerea vădită a BECS. De această dată, în interviurile stradale oamenii afirmă că „sărăcia, salariile mici, prețurile exagerate și lipsa locurilor de muncă i-au determinat pe mulți moldoveni să aleagă drumul străinătății. Cei care au mai rămas în țară sunt revoltați de haosul pe care l-au instaurat partidele proeuropene în ultimii 12 ani. Oamenii spun că vor stabilitate și forțe stataliste la conducere”. În a doua parte a materialului, redacția trece în revistă angajamentele electorale ale BECS și dă asigurări că anume BECS „poate elimina sărăcia și readuce țara pe calea dezvoltării”.
Pe 18 iunie, același post a difuzat un material de tip vox populi, realizat la Dubăsari. Autorii recurg la dezinformare chiar în intro-ul știrii: „După ce au guvernat țara timp de 12 ani, partidele proeuropene au reușit să dezamăgească o bună parte a societății. Moldovenii spun că, din 2009, formațiunile pro-occidentale au împărțit doar promisiuni despre o viață mai bună, însă în realitate cetățenii au ajuns mai săraci și fără speranță în ziua de mâine. Pe 11 iulie, oamenii spun că vor ieși masiv la votare pentru a schimba direcția în care se îndreaptă Republica Moldova”. În timp ce sunt puse pe post opiniile oamenilor din stradă, pe burtieră se afișează titlul: „Proeuropenii i-au dezamăgit pe alegători”. În afirmațiile pe care le fac, persoanele intervievate nu vizează însă nicio formațiune proeuropeană, ci se arată nemulțumite în general de viața pe care o duc, de creșterea prețurilor etc. Fraza de pe burtieră exprimă exclusiv punctul subiectiv de vedere al redacției.
De menționat că, în materiale de acest gen, difuzate de NTV Moldova, nu este specificat faptul că „sondajul nu este reprezentativ pentru opinia publică și nu are valoarea unui sondaj”, după cum prevede Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), art.13 (11), lăsând impresia că este vorba de sondaje la scară națională și de opinii generalizate la nivelul întregii țări.
Încălcări ale articolului 55 din Regulamentul CEC
Dincolo de rigorile deontologice, mai multe instituții media au ignorat și prevederile stabilite în Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 în mijloacele de informare în masă, aprobat de Comisia Electorală Centrală (CEC). Documentul stipulează, în articolul 55, condițiile de care mass- media trebuie să țină cont atunci când relatează despre sondajele de opinie: „Furnizorii de servicii media au dreptul să difuzeze rezultatele sondajelor de opinie cu tematică electorală nu mai târziu de 5 zile înainte de ziua alegerilor, doar în cazul în care acestea sunt însoţite de următoarele informaţii: denumirea organizaţiei care a efectuat sondajul; data sau intervalul de timp în care s-a desfăşurat sondajul şi metoda utilizată; dimensiunea eșantionului şi marja maximă de eroare; persoana care a comandat sondajul şi sursa de finanţare; dovada privind notificarea CEC despre desfăşurarea sondajului de opinie cu tematică electorală în conformitate cu art. 70 alin. (10) din Codul electoral. În cazul exit-poll-urilor, va fi prezentată hotărârea CEC cu privire la desfăşurarea acestui sondaj”.
Rapoartele de monitorizare ale CJI au constatat abateri de la aceste norme. La fel, Consiliul Audiovizualului (CA) a depistat în perioada de monitorizare încălcări ale prevederilor legale ce se conțin în Regulament. În raportul CA de monitorizare a 16 radiodifuzori în perioada 12 – 25 iunie, lansat public pe 30 iunie, sunt amintite mai multe posturi care au admis nereguli. Potrivit monitorilor CA, postul de televiziune TVR Moldova a difuzat, la data de 21 iunie, un subiect despre rezultatele unui sondaj de opinie cu tematică electorală, la a cărui prezentare a fost omisă dovada privind notificarea CEC. În același context este amintit postul ProTV Chișinău, care a difuzat, la 21 și 23 iunie, două subiecte despre rezultatele a două sondaje de opinie cu tematică electorală, fără să prezinte dovada privind notificarea CEC despre desfășurarea cercetării. Nu a ținut cont de cerințele din Regulamentul CEC nici postul public de televiziune Moldova 1, într-un subiect similar difuzat pe 23 iunie, în care nu a prezentat dovada privind notificarea CEC.
Unele posturi au ignorat mai multe cerințe din articolul 55 al Regulamentului CEC. Postul Primul în Moldova a prezentat, la data de 23 iunie, un sondaj de opinie în care a fost omisă atât dovada privind notificarea CEC, cât și persoana care a comandat sondajul, dar și sursa de finanțare. Iar Publika TV, la data de 21 iunie, a difuzat un material despre rezultatele unui sondaj de opinie la a cărui prezentare au fost omise persoana care a comandat sondajul, sursa de finanțare și dovada privind notificarea CEC. Pe 23 iunie, același post a difuzat o știre despre rezultatele unui alt sondaj de opinie cu tematică electorală, în care nu a fost prezentată metoda utilizată, marja de eroare și dovada privind notificarea CEC. Postul TV6 nu a menționat, în materialele despre sondajele electorale (1 iunie și 8 iunie) sursele de finanțare sau comanditarii cercetării, ceea ce contravine prevederilor legale.
Aceste fapte sunt incluse în raportul de monitorizare al CA, singura instituție de reglementare în audiovizual, care, în calitate de garant al interesului public, este în drept să sancționeze asemenea abateri de la legislația electorală. Totuși, încălcarea articolului 55 din Regulamentul CEC a fost doar constatată sumar, în câteva rânduri în raport, fără ca posturile să fie responsabilizate.
CA nu sancționează, dar ripostează
Dar ce să vorbim despre Regulamentul CEC, când alte încălcări, inclusiv comise în prezentarea sondajelor de opinie și a vox-urilor, care vizează la propriu Codul serviciilor media audiovizuale, au rămas nesancționate – prevederi ale Articolului 13 din Cod, privind asigurarea imparțialității, echilibrului, favorizarea liberei formări a opiniilor sau evitarea oricăror forme de discriminare au fost trecute cu vederea de membrii CA. Cinci dintre cei nouă membri ai Consiliului au găsit și justificări pentru a nu amenda posturile care și-au favorizat masiv formațiunile politice la care sunt afiliate – Primul în Moldova, NTV Moldova (PSRM), TV6 (Partidul politic Șor). În ședința de prezentare a raportului, CA a sancționat doar 10 TV, care a comis cele mai multe încălcări în recenta campanie. În rest, s-a limitat la un apel către radiodifuzori „să revină în albia legalității”. Pe marginea acestui caz, portalul Media Azi al Centrului pentru Jurnalism Independent a comentat: Cu patru voturi pro și cinci contra, „raportul model” al CA, „marcat de excelență”, care „generează efecte juridice”, a fost pus pe raft, iar posturile care au alocat 40%, 38% și 20% din spațiul buletinelor pentru a reflecta un singur concurent electoral au fost felicitate și lăsate să-și facă nestingherit treaba deloc ușoară de promovare a unor concurenți electorali și de defăimare a altora.
Pe 6 iulie, peste 50 de organizații ale societății civile și de media, între care și Centrul pentru Jurnalism Independent, au adresat un Apel public către Consiliul Audiovizualului, în care au solicitat autorității să-și onoreze cu bună-credință obligația de asigurare a interesului public în domeniul audiovizualului. Între altele, acestea semnalează „inadmisibilitatea tolerării conduitei unor furnizori care sfidează flagrant prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, pe cele ale Regulamentului privind conținuturile media audiovizuale, ale Codului electoral, precum și prevederile Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.
Este curioasă însă reacția CA la acest Apel. Într-un comunicat de presă, Consiliul răspunde semnatarilor afirmând că „își onorează cu bună-credință obligația de asigurare a interesului public în domeniul audiovizualului” și că „nu va tolera atentate la adresa independenței și autonomiei instituției și a membrilor acesteia”. O replică tăioasă a actualei componențe a CA, care nu lasă loc pentru cooperarea armonioasă cu societatea civilă, așa cum prevede Articolul 86 al Codului serviciilor media audiovizuale.
_________________
Tatiana Corai, jurnalistă
Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
