Studiu de caz. Decizia Curții Constituționale privind dizolvarea Parlamentului, între prezentarea selectivă a declarațiilor și lipsa dreptului la replică

Subiectul privind decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova (CC) pe marginea dizolvării Parlamentului a fost reflectat de toate cele 12 instituții media. Unele (Sputnik.md, Unimedia.info, Jurnal TV) l-au abordat amplu și detaliat în materialele difuzate sau publicate, iar altele l-au tratat superficial (NTV Moldova, Kp.md). Cu excepția Prime TV, Publika TV și Unimedia.info, celelalte redacții au comis abateri deontologice și/sau au recurs la tehnici de manipulare. Unele instituții media au „uitat” să includă opiniile anumitor partide politice pe marginea deciziei, iar estomparea unei informații, dar mai ales a declarațiilor unor entități, este una din tehnicile de manipulare cele mai folosite în acest caz. Amestecul faptelor cu opiniile, lipsa dreptului la replică și prezentarea selectivă a declarațiilor/informației rămân a fi cele mai des întâlnite abateri deontologice.

În buletinul informativ din 15 aprilie 2021, Primul în Moldova a difuzat 3 știri referitoare la decizia Curții Constituționale, în debutul ediției. În prima, postul de televiziune a relatat despre dezbaterile din cadrul ședinței CC, altă știre a fost făcută exclusiv în baza declarației lui Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care a menționat că „trei din cinci judecători ai CC au uzurpat puterea în stat în interesul președintei Maia Sandu”, iar a treia știre a inclus opiniile unor experți pe marginea hotărârii magistraților constituționali. Primul în Moldova a prezentat informația tendențios și lipsit de echidistanță. Redacția a admis:

• Selectarea tendențioasă a declarațiilor/estompare. Juriștii Parlamentului au fost citați direct de trei ori, cu un timp total de emisie de un minut,, în timp ce Maia Sandu a a fost citată direct o singură dată, cu o declarație de aproape 20 de secunde. Mai mult decât atât, Primul în Moldova a inclus o secvență irelevantă din declarația președintei Sandu și anume cea în care șefa statului solicită Înaltei Curți dizolvarea Parlamentului. Pe de altă parte, în cazul juriștilor Parlamentului, redacția a selectat și inclus declarațiile în care aceștia explică de ce decizia de dizolvare a Parlamentului nu ar fi una corectă;
• Trunchierea unor informații: Primul în Moldova a menționat în una din știri că „…Înalta Curte nu a luat în considerare nici recomandările Consiliului Europei, care susține că dizolvarea Legislativului trebuie să fie o decizie de ultimă instanță”. De fapt, în răspunsul secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, nu se menționează despre faptul că „dizolvarea Legislativului trebuie să fie o decizie de ultimă instanță”, ci că „dizolvarea unui parlament ales prin alegeri libere și echitabile pentru exprimarea voinței poporului este o măsură de ultim recurs, care nu poate fi luată în mod facil, ci doar respectând spiritul și litera Constituției”;
• Lipsa dreptului la replică. Igor Dodon i-a acuzat pe judecătorii CC Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca de „uzurparea puterii în stat”, iar pe Maia Sandu că „a preluat metodele oligarhului Vladimir Plahotniuc”. Niciunuia dintre cei vizați Primul în Moldova nu i-a oferit dreptul la replică. Sintagma menționată de jurnaliști, potrivit căreia „Președinția nu a răspuns acuzațiilor”, nu poate fi calificată drept asigurarea dreptului la replică;
• Generalizare: „Decizia CC, care a dat undă verde dizolvării Parlamentului, stârnește suspiciuni și în rândul experților în drept constituțional”; „… într-o altă ordine de idei, experții constituționali declară că ședința de astăzi nu a avut nicio logică”.
  

NTV Moldova a tratat subiectul monitorizat superficial – prezentând informația selectiv (estompare) –, tendențios și lipsit de echidistanță. Canalul a difuzat o știre despre decizia Curții, cu care a deschis buletinul informativ, redactată în baza unei declarații a președintei instituției, Domnica Manole, care a citit textul deciziei, și reacției liderului PSRM, Igor Dodon, în care acesta a învinuit-o pe Maia Sandu de „lovitură de stat” și „uzurparea puterii în stat”. NTV Moldova a admis:

• Selecția părtinitoare a declarațiilor. NTV Moldova a inclus în știre doar reacția lui Igor Dodon pe marginea deciziei CC, ignorându-le pe cele ale Președinției, politicienilor și partidelor politice parlamentare (estomparea);
• Lipsa dreptului la replică. Igor Dodon a acuzat-o pe Maia Sandu de „uzurparea puterii în stat”. NTV Moldova nu i-a asigurat însă șefei statului dreptul la replică.

În buletinul informativ din 15 aprilie, Accent TV a difuzat 4 știri la subiectul monitorizat, de asemenea la începutul ediției. În prima, postul de televiziune a prezentat pe scurt decizia Curții, prin declarația Domnicăi Manole. Jurnaliștii au menționat că judecătorul Vladimir Țurcan a avut o „opinie separată”, iar judecătorul Serghei Țurcan o „opinie disidentă”. În a doua știre, Accent TV a prezentat exclusiv reacția lui Igor Dodon pe marginea deciziei CC. În a treia, redacția a inclus opiniile unor analiști politici și ale unor fracțiuni parlamentare – cu excepția Partidului Acțiune și Solidaritate (estompare) – despre decizia CC. În ultima știre, Accent TV a abordat manifestația organizată de un grup de cetățeni în fața clădirii CC. Canalul a reflectat subiectul într-o cheie similară postului Primul în Moldova, folosind același scenariu, text, imagini și surse. Redacția a prezentat informația într-un mod tendențios și lipsit de echidistanță, i-a favorizat pe Igor Dodon și PSRM, plasându-i într-o lumină pozitivă, în timp ce președinta Maia Sandu și PAS au fost puși în lumină negativă. Accent TV a admis:

• Lipsa dreptului la replică. Președinta Maia Sandu a fost acuzată de Igor Dodon de „uzurparea puterii în stat”. Șefei statului nu i-a fost asigurat dreptul la replică;
• Amestecul faptelor și opiniilor: „Decizia CC a stârnit un val de reacții și în spațiul public de la Chișinău. Mai multe voci declară în unison că Republica Moldova urmează să parcurgă o cale destul de dificilă și să țină piept unei crize fără precedent”; „Oamenii buni ai Maiei Sandu și-au dat arama pe față. (…) Înarmați cu drapelul UE, manifestanții au cântat osanale lui Sandu, după care și-au reorientat atenția spre deputatul PSRM Vasile Bolea…”;
• Generalizare: „Parlamentarii susțin că Maia Sandu și-a tăiat nu numai ei craca de sub picioare, ci tuturor oamenilor care așteptau soluții pentru problemele lor în plină criză economică, pandemică și socială”;
• Prezentarea părtinitoare a declarațiilor. Accent TV a menționat că toate partidele parlamentare au venit cu reacții la decizia CC, dar a citat sau menționat doar opiniile PPDA, PSRM, Pro Moldova, Platforma Pentru Moldova, „uitând” de cele ale Partidului Democrat și PAS;
• Tehnica dușmanului intern. Maia Sandu și Președinția au fost prezentate de către Accent TV drept entitățile care creează haos în țară;
• Postul a sugerat că, pe de o parte, PAS se poziționează drept partidul „oamenilor buni” (inclusiv se face transfer de imagine dinspre PAS către Maia Sandu, fosta lideră a acestui partid), iar pe de altă parte, organizează proteste: „Se pare că oamenii buni nu s-au dovedit a fi atât de buni. La apariția deputatului PSRM Vasile Bolea, protestele pașnice au degenerat în huiduieli și înjurături”;
• Ironie: „Echipa oamenilor buni”; „Manifestanții au salutat-o zâmbind și s-au aciuat în jurul ei (n.a. Maiei Sandu), ignorând vizibil restricțiile cu privire la distanța socială de cel puțin un metru”.

Moldova 1 a deschis „Mesager”-ul din 15 aprilie cu știrea despre decizia CC privind dizolvarea Legislativului. Ulterior, televiziunea publică a difuzat alte două știri la subiectul monitorizat. În una din ele, redacția a menționat despre briefingul la care Maia Sandu a anunțat că va semna în scurt timp un decret de dizolvare a Parlamentului, iar în alta, postul public de televiziune a prezentat opiniile unor experți în drept constituțional pe marginea deciziei CC. Moldova 1 a admis:

• Selectarea tendențioasă a opiniilor. În una din știri, Moldova 1 a prezentat doar opinii critice ale experților cu privire la decizia președintei Sandu și cea a CC;
• Generalizare: „Președintele Maia Sandu nu poate dizolva Parlamentul întrucât în țară este instituită stare de urgență. De această părere sunt experții constituționali. Mai mult, ei spun că hotărârea CC nu înseamnă și obligativitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate”.

În buletinul informativ al RTR Moldova a fost difuzată o știre la subiectul monitorizat, fiind reflectate deopotrivă evenimentele din ședința CC și cele care au avut loc în fața instituției. Redacția a prezentat neutru informația, dar pe finalul materialului a inclus doar reacția liderului PSRM, Igor Dodon, pe marginea deciziei, fără a echilibra știrea și cu opiniile reprezentanților altor fracțiunilor parlamentare (selectarea tendențioasă a declarațiilor/estompare).

TV6 a difuzat 3 știri la subiectul monitorizat. Redacția a vorbit în ele despre ședința CC și pronunțarea deciziei de dizolvare a Parlamentului, inclusiv manifestația organizată de un grup de cetățeni în fața instituției, precum și opiniile reprezentanților partidelor parlamentare pe marginea deciziei magistraților constituționali. TV6 a admis:

• Titluri tendențioase: „Alegeri pe timp de luptă cu virusul”;
• Amestecul dintre fapte și opinii: „…Deputații au venit cu un șir de reacții. Majoritatea fracțiunilor parlamentare au criticat hotărârea și au venit cu acuzații la adresa președintelui Maia Sandu, aruncând în același timp cu pietre în grădina Președinției. Doar foștii săi colegi de partid au susținut-o”.

În buletinul informativ din 15 aprilie, Jurnal TV a reflectat detaliat – peste 15 minute sau 1/3 din emisia totală a ediției de știri – evenimentele privind decizia Curții Constituționale, inclusiv manifestația organizată în fața instituției. De asemenea, Jurnal TV a citat reprezentanții partidelor parlamentare la subiect, precum și pe președinta Maia Sandu. Jurnal TV a admis:

• Titluri tendențioase: „Furie în tabăra socialiștilor”;
• Amestecul faptelor cu opiniile: „Criza politică și instituțională, care durează de aproape patru luni, apărută după demisia Guvernului Chicu în decembrie 2020, se apropie de final”.

Prime TV și Publika TV au reflectat în mare parte la fel subiectul monitorizat. Prime TV a difuzat 3 știri despre și cu referire la decizia Curții privind dizolvarea Parlamentului, iar Publika TV a publicat și/sau difuzat 8 știri pe platformele online și TV ale instituției. Ambele redacții au prezentat informația neutru și echidistant, oferind spațiu pentru opinii și declarații tuturor celor implicați sau vizați.

Pe 15 martie 2021, Unimedia.info a publicat 14 știri cu referire la decizia Înaltei Curți. Redacția a reflectat în detalii evenimentele ce au avut loc în incinta CC, cât și în fața instituției. Redacția a reflectat, în știri separate, opiniile și reacțiile tuturor fracțiunilor parlamentare pe marginea deciziei CC și organizării alegerilor parlamentare anticipate. Unimedia.info a prezentat informația într-un mod neutru și echidistant, fără a fi semnalate abateri deontologice.

Sputnik.md a publicat, pe 15 aprilie, 16 materiale despre sau cu referire la subiectul monitorizat. Redacția a menționat în acestea despre avizul CC, câteva detalii din cadrul dezbaterilor, manifestația organizată în fața instituției, precum și opiniile partidelor politice și ale politicienilor pe marginea acestei decizii. Sputnik.md a prezentat subiectul ușor tendențios și părtinitor, mai ales prin faptul că a favorizat exponenți ce se opun ideii de dizolvare a Legislativului și organizării alegerilor parlamentare (ex. reprezentanții PSRM, experți etc.). Sputnik.md a admis:

• Lipsa dreptului la replică. În una din știri, liderul PSRM, Igor Dodon, a acuzat-o pe Maia Sandu de uzurparea puterii în stat și că acționează după metodele lui Vladimir Plahotniuc, însă președintei și/sau Președinției nu li s-au solicitat/oferit dreptul la replică;
• Prezentarea selectivă a declarațiilor. Sputnik.md a citat în știri declarațiile PSRM, PPDA, PDM, ale Platformei „Pentru Moldova”, Partidului Nostru și ale Pro Moldova, neglijând însă reacția PAS la subiect.

Pe 15 aprilie, Kp.md publicat 3 articole ce vizează subiectul monitorizat. Redacția a prezentat informația în mod superficial, tendențios și lipsit de echidistanță, prezentând-o pe Maia Sandu în lumină negativă, în timp ce reprezentanții PSRM au fost plasați în lumină pozitivă. Kp.md a admis:

• Amestecul faptelor și opiniilor: „Președinta Moldovei, Maia Sandu, a venit personal la ședința CC de astăzi, 15 aprilie 2021. Cum se numește asta în societățile civilizate? Presiune pe justiție?” (orig. „Президент Молдовы Майя Санду лично пришла на заседание Конституционного суда сегодня, 15 апреля 2021. Как это называется в цивилизованном обществе? Давление на суд?”);
• Titluri tendențioase și ironice/Etichetare: „Satisfacerea Maiei Sandu: CC a hotărât – alegerile parlamentare anticipate în Moldova vor fi organizate, indiferent de pandemie” (orig. „Удовлетворение Санду: Конституционный суд решил – досрочным парламентским выборам в Молдове быть, несмотря на пандемию”); „Lupte parlamentare în Moldova: Aripa dreaptă a Maiei Sandu l-a atacat pe deputatul Vasile Bolea” (orig. „Парламентские войны в Молдове: Правый сектор Майи Санду напал на депутата Василе Болю”);
• Citarea unor surse imposibil de verificat: „Trebuie de menționat că președinta Moldovei a participat personal la ședința CC, fapt care a fost calificat drept presiune în adresa justiției” (orig. „Стоит отметить, что президент Молдовы Майя Санду лично пришла на заседание КС, что было расценено как давление на суд”). KP.md nu a menționat de către cine concret este calificată participarea președintei Sandu la ședința CC drept imixtiune în actul justiției.

Context:

Pe 29 martie 2021, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a depus o sesizare la Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului. În textul sesizării se menționează că „la data de 25 martie 2021 s-a constatat termenul de 45 de zile și cea de-a doua tentativă de formare a Guvernului, ceea ce constituie temei de dizolvare a Parlamentului în sensul art. 85 alin. (2) din Constituție”. Astfel, la 15 aprilie 2021, magistrații Înaltei Curți au examinat în ședință sesizarea recepționată și au decis, prin votul a 3 din 5 judecători, că există circumstanțe pentru dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova. Solicitarea de dizolvare a Legislativului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate a fost depusă la CC după ce, pe 11 februarie 2021 (Cabinetul de miniștri Natalia Garilița) și, respectiv, pe 25 martie 2021 (Cabinetul de miniștri Igor Grosu), Parlamentul a eșuat în cele două tentative de învestire a Guvernului. În primul caz (Guvernul Gavrilița) drept temei a servit faptul că nu a fost acumulat niciun vot în Parlament, iar în al doilea (Guvernul Grosu) – lipsa de cvorum, după ce deputații PSRM, ai Partidului Șor și cei din Platforma „Pentru Moldova” au părăsit ședința Legislativului.

Victor Gotișan, cercetător media

__________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Sursă foto: Diez.md