Portalul Publika.md a publicat pe 13 aprilie o știre cu titlul: „La 52 de ani sparge tiparele. Povestea singurei femei care este şofer de ambulanţă în Moldova”. Protagonista materialului este unica femeie care conduce o mașină de urgență, iar felul în care a fost abordat subiectul promovează stereotipuri de gen.
În articol, redacția recurge la remarci discriminatorii și sexiste potrivit cărora șoferița „a decis să spargă toate tiparele şi să urce la volanul unei maşini cu girofar”, „sparge miturile despre femeile care nu pot conduce” sau că „toţi conducătorii auto îi fac loc în trafic singurei femei şofer de ambulanţă din ţară”.
Legea cu privire la egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei prevede că „mass-media contribuie la promovarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în societate prin elaborarea de programe şi materiale de depăşire a stereotipurilor gender”.
În ceea ce privește autoreglementarea presei, Codul deontologic recomandă jurnaliștilor să trateze echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exercițiul meseriei şi să nu discrimineze pe criterii de gen, vârstă, etnie, dizabilitate, religie, stare socială, orientare sexuală etc. Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști susține: „Vom trata echilibrat bărbații și femeile în articole, imagini, în calitate de surse sau categorii sociale descrise”.
Potrivit aceluiași ghid, „vom evita conservatorismul lingvistic în utilizarea profesiilor şi a poziţiilor publice prestigioase doar la masculin. (…) Vom utiliza şi femininul, deoarece limba română îl permite în majoritatea cazurilor”. Recomandările Consiliului Europei privind combaterea sexismului califică numirea unei femei după termenul masculin pentru profesia ei drept exemplu de sexism în limbaj și comunicare. Despre încălcarea egalității de gen prin masculinizarea majorității profesiilor scrie și cercetătoarea Loretta Handrabura în studiul Echilibrul de gen în produsele mediatice.
„Despre cum ar trebui să abordeze presa subiectele ce țin de egalitatea de gen s-au scris zeci de studii. Instituțiile europene, la fel, au făcut o mulțime de recomandări ce vin în sprijinul jurnaliștilor care scriu pe această temă”, amintește jurnalista Tatiana Corai într-un comentariu semnat recent pentru Portalul Mediacritica. Tot ea a selectat și un set de recomandări adresate jurnaliștilor pentru a-și spori competența în abordarea subiectelor la această tematică.
