Context: La 25 iulie 2016, procurorii și angajații Centrului Național Anticorupție (CNA) au efectuat percheziții la trei bănci și la o companie de asigurări. Tot atunci procurorul anticorupție Viorel Morari a anunțat că omul de afaceri Veaceslav Platon este bănuit de implicare în furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova. În aceeași zi Judecătoria sectorului Buiucani al capitalei a emis un mandat de arest pe 30 de zile, Platon fiind dat în urmărire internațională. Imediat după, în discuțiile pe care le-a avut la telefon cu mai mulți jurnaliști de la Chișinău, care i-au solicitat reacția, Veaceslav Platon a spus că are documente și înregistrări telefonice care arată că nu este implicat și că prin această anchetă „Vladimir Plahotniuc urmărește devierea atenției opiniei publice de la beneficiarul real al acestui furt, adică el”. La 28 iulie a.c. omul de afaceri a fost plasat, de către o instanță de la Kiev, în arest preventiv pentru 40 de zile. La 2 august, tot în capitala Ucrainei, soția sa și avocatul au susținut o conferință de presă, unde au spus că Vlad Plahotniuc ar fi comandat urmărirea penală, drept răzbunare pentru faptul că Platon a refuzat să-i cedeze jumătate din afacerile sale.
La acest subiect, au fost analizate știrile difuzate de 12 portaluri de știri și posturi TV în intervalul 25 iulie – 3 august, fiind identificate următoarele tehnici de manipulare:
- omisiunea – din jurnalele de știri ale posturilor Publika TV, Prime TV, dar și de pe site-urile celor două canale a fost omisă știrea despre declarațiile făcute pe 2 august la Kiev de către soția și avocatul lui Veaceslav Platon. În condițiile în care cel acuzat se află în arest și, deci, nu poate vorbi în public, iar procesul este unul de interes public major, acest eveniment – conferința de presă a apărării – reprezintă un prilej de a obține și de a prezenta informații din „a doua sursă”, obligatorie pentru subiectele conflictuale. Știrea despre declarațiile soției și avocatului lui Veaceslav Platon nu s-a regăsit nici pe portalul Sputnik.md.
- prezentarea opiniilor drept fapte – în știrea cu titlul „Filat i-a făcut lui Platon pașaport diplomatic, iar lui Renato – legitimație de consilier guvernamental”, plasată pe Publika.md la 26 iulie, este citat bloggerul Corneliu Gandrabur, care scrie, fără probe, că „eu nu știu exact când a fost eliberat pașaportul diplomatic pe numele lui Platon, dar cert este faptul că și acest document, la fel ca și legitimația lui Renato, a fost eliberat la indicația lui Vad Filat, fostul premier condamnat pentru trafic de influență și corupție”. Opinia dată nu este publicată la categoria bloguri de pe pagina Publika.md, ci la Știri. Astfel, o opinie, care nu este cel puțin echilibrată cu o altă opinie sau verificată de către jurnaliști, este împachetată și prezentată drept informație. Ulterior, aceasta a fost preluată în știrile Publika TV, bloggerul devenind astfel, sursă de informație: „Anterior, unii bloggeri au scris că Platon a primit pașaport diplomatic din partea fostului premier Vlad Filat, condamnat pentru trafic de influență și acte de corupție”. „Analist: Veaceslav Platon a încercat să majoreze speculativ prețul acțiunilor Moldova-Agroindbank” – în această știre, difuzată la 3 august în jurnalele de știri, dar și plasată pe site-ul Publika.md, sunt date drept dezvăluiri și informații credibile afirmații făcute de o sursă ce nu are tangență directă cu subiectul: analistul Victor Gurău. Jurnaliștii nu-și pun întrebarea (și, implicit, nu explică) de unde deține Victor Gurău informațiile pe care le comunică, de vreme ce nu a făcut parte din conducerea băncii respective, nu a fost acționar și nu a avut alte tangențe cu activitatea acesteia. În plus, afirmațiile au fost date drept adevăr, întrucât nu s-a sugerat prin nimic (mă refer la știrea difuzată la TV) că aceasta sunt afirmațiile unui analist care nu au fost confruntate/verificate din alte surse.
- afirmații fără probe – „Presa ucraineană a mai scris și despre informații că Platon ar fi sprijinit financiar luptătorii din Donbas” – această afirmație poate fi considerat un fals, atâta timp cât nu este urmată de precizări, argumente și de informații concrete. Mai mult, în știrea care conține această propoziție, cu titlul „Carnețelul lui Platon. Politicieni, funcționari, jurnaliști și ce instituții media au primit bani”, plasată pe site-ul Publika.md la 29 iulie, nu se face nicio trimitere la vreo publicație concretă din Ucraina, fie prin link, fie prin denumire. Este citată însă, în alt context, o știre, cu link activ de pe portalul Moldova24.info.
- utilizarea surselor anonime – în știrea „Bomba din carnetul lui Platon: figurează politicieni, bancheri, jurnaliști”, publicată de Sputnik.md la 29 iulie, este citat portalul Moldova24.info care, la rândul său, citează „informații parvenite de la colegii din presa ucraineană” și „surse din rândul anchetatorilor ucraineni”. Pe lângă faptul că știrea nu transmite nicio informație de interes public, ci doar presupuneri că „Platon ar fi plătit bani pentru anumite servicii” unor „funcționari de stat și din mai multe bănci, jurnaliști, instituții media și administratori ai unor companii”, ea poate fi considerată și drept o speculație, de vreme ce nu este însoțită de nicio probă, iar informația nu este verificată/confirmată și din alte surse. Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova[1] prevede că utilizarea surselor anonime este îndreptățită doar atunci când divulgarea numelui ar implica pericole pentru sursă.
- etichetări – „interlopul a fost reținut” – expresie folosită în știrea „Veaceslav Platon a fost reținut la Kiev”, publicată la 26 iulie de Deschide.md. „Veaceslav Platon, supranumit raiderul nr. 1 în CSI” – etichetă aplicată în știrea „Veaceslav Platon ar fi coordonat furtul de la BEM și ar fi furat peste 800 de milioane de lei”, difuzată pe 25 iulie de Publika TV. Ulterior, în alte știri Publika, această etichetă a fost folosită ca legitimitate: „Raiderul nr. 1 din CSI a fost reținut luni de serviciile ucrainene, după ce autoritățile de la Chișinău l-au dat în căutare internațională” sau „După decizia de astăzi, procurorii anticorupție din Moldova vor cere ca raiderul nr. 1 din CSI să fie adus la Chișinău”. „oligarhul Vladimir Plahotniuc” – în știrea „Platon, dat în urmărire”, difuzată la 25 iulie de Jurnal TV.
- lipsa pluralismului de opinii – în știrea „Acțiunile procurorilor, un spectacol”, difuzată de Jurnal TV la 25 iulie, au fost reproduse comentariile a trei persoane referitoare la perchezițiile efectuate în acea zi de procurori la două bănci și la eliberarea mandatului de arest pe numele lui Veaceslav Platon. Toți – Alexandr Petcov, Stanislav Pavlovschi și Vitalie Călugăreanu – au avansat aceeași idee: că astfel se încearcă „distragerea atenției de la adevăratul beneficiar” și „deplasarea atenției opiniei publice” de la o scrisoare a Companiei americane „Frontier Solutions””, care ar fi fost expediată autorităților de la Chișinău și din care ar rezulta că „jaful din sistemul bancar moldovenesc este investigat în SUA”. Prezența în știre a opiniilor care exprimă, de facto, același punct de vedere poate însemna că ele au fost selectate special, pentru a mima pluralismul de opinii. O astfel de tehnică este folosită, de regulă, pentru a discredita o idee sau un fapt, sau pentru a accentua și acredita un zvon, idee, punct de vedere. O știre construită după o tehnică similară și cu un titlu aproape identic – „Arestarea lui Platon, un show” – a fost difuzată de Jurnal TV și a doua zi, pe 26 iulie. În știrea dată au fost reproduse opiniile participanților la emisiunea „Ora expertizei” de la același post, care la fel au dezbătut „cazul Platon”.
- manipulare prin titluri -în știrea „Carnețelul lui Platon. Politicieni, funcționari, jurnaliști și ce instituții media au primit bani”, apărută pe Publika.md la 29 iulie, conținutul nu răspunde la întrebarea din titlu și nu confirmă faptul că cineva ar fi primit bani de la Platon sau e doar o presupunere a anchetatorilor.
În concluzie, la unele dintre posturile și portalurile monitorizate, informațiile despre arestul și acuzațiile aduse lui Veaceslav Platon au fost prezentate de o manieră prin care nu se urmărea informarea completă și obiectivă a consumatorilor de media, ci preponderent manipularea în favoarea unor grupuri politice și de interese.
Viorica Zaharia, expertă media
[1] http://consiliuldepresa.md/fileadmin/fisiere/documente/cod_d_rom.pdf
_______________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase – STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
