Studiu de caz. Validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale de la 13 noiembrie 2016: omisiuni și abordare selectivă

0

Context: La 13 decembrie 2016, întrunită în ședință, Curtea Constituțională a validat rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, desfășurat la 13 noiembrie 2016, iar liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a fost declarat oficial președinte al Republicii Moldova.

În timpul ședinței, câțiva tineri au protestat în fața Curții, afirmând că scrutinul nu ar trebui validat, întrucât ar fi fost fraudat. La fel, reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), al cărui candidată, Maia Sandu, a pierdut scrutinul, au depus o contestație, invocând inclusiv faptul că mii de moldoveni din diaspora nu au putut vota, și au solicitat invalidarea alegerilor.

Publika TV, în principala ediție de știri a zilei, dar și Prime TV la „Primele știri” au prezentat selectiv informația: au anunțat despre decizia Curții Constituționale, citită de președintele ei, Alexandru Tănase, au spus că afară au protestat câțiva „unioniști”, însă au trecut sub tăcere faptul că în timpul ședinței formațiunea PAS a depus o contestație și a adus argumente întru susținerea ei. În condițiile în care, după turul doi de scrutin, sute de cetățeni moldoveni, stabiliți peste hotare, au sesizat instanțele de judecată, acuzând încălcarea dreptului la vot și cerând alegeri repetate, iar PAS a depus mai multe acțiuni judiciare privind încălcarea legislației electorale, argumentele aduse de reprezentantul partidului în favoare invalidării scrutinului constituie fapte relevante, fără de care știrea nu este completă. De asemenea, validarea alegerii președintelui țării este în sine unul dintre cele mai importante evenimente din viața unui stat, respectiv ar fi trebuit reflectat pe larg, cu toate faptele produse în ziua evenimentului, precum si cu background-ul corespunzător. Încă cele două știri au fost construite pe fapte selectate, unele chiar fiind omise, iar omisiunea este o tehnică de manipulare informațională.

Jurnal TV a prezentat subiectul reflectând toate punctele de vedere, adică acordând spațiu în cadrul știrii atât reprezentanților Comisiei Electorale Centrale (CEC), ai Curții Constituționale, cât și celor ai candidaților – formațiunea PAS și Partidul Socialiștilor.

Știrea transmisă de RTR Moldova a fost ușor lipsită de echilibru. Reporterul a inclus două secvențe din intervențiile verbale ale președintei CEC, Alina Russu, care a spus că alegerile au decurs în conformitate cu normele democratice internaționale, și ale lui Alexandru Tănase, care a răspuns unor obiecții ale reprezentantului PAS. Reporterul, însă, nu a oferit spațiu părților, adică reprezentanților celor doi candidați la Președinție. În plus, jurnalistul a redat de o manieră comentată obiecțiile reprezentantului PAS, oprindu-se mai mult la prestația acestuia și la detaliile „negative” privind lipsa din sală a Maiei Sandu. Ex.: „Tănase cerea în permanență de la raportor (reprezentantul PAS – n.r.) cifre și fapte concrete, pe care ultimul nu întotdeauna le găsea”. Astfel, deși nu a omis fapte și a trecut în revistă, pe scurt, majoritatea faptelor referitoare la subiect, atitudinea reporterului față de una dintre părțile subiectului poate fi ușor sesizată.

Pe omisiuni și pe lipsă de echilibru a fost construită știrea transmisă de portalul sputnik.md. Cu titlul „Oficial: Igor Dodon este noul președinte al Moldovei”, în text a fost citat Alexandru Tănase, care a anunțat validarea scrutinului. Apoi a fost redat textul jurământului, pe care președintele Republicii Moldova îl depune în maximum 45 de zile de la validarea alegerilor, după care a fost citat reprezentantul Partidului Socialiștilor, Vladimir Țurcan, cu afirmația: „Probe veridice, care ar confirma existența unor fraude electorale care ar putea influența rezultatul electoral, nu există. Susținem raportul CEC și solicităm respectuos admiterea și confirmarea acestui raport, precum și validarea mandatului președintelui Igor Dodon”. După o astfel de apreciere, făcută de către un actor politic – deci, de o parte interesată -, ar fi fost necesar ca cititorii să afle și opinia autorității responsabile de organizarea alegerilor, adică a CEC. Autorul știrii nu a inclus însă niciun fragment din raportul prezentat de președinta CEC și nu a spus nimic despre contestația depusă de contracandidata lui Igor Dodon. De asemenea, nu s-a menționat nimic despre protestul din fața Curții. Astfel, din cauza abordării selective a faptelor, produsul a oferit o informație neechilibrată și unilaterală.

Portalul gagauzinfo.md a tratat subiectul sumar, printr-o știre tip flash, folosind text de la deschide.md si video de la Realitatea, iar novostipmr.com a preluat o știre de pe Interfax. În aceasta din urmă s-au regăsit, pe scurt, informațiile despre contestația depusă de partidul Maiei Sandu, despre esența obiecțiilor acestuia și despre decizia CC.

Publicația online pan.md a transmis două știri despre eveniment, însă în niciuna dintre ele nu s-a oprit la detaliile ședinței – raportul CEC sau contestația depusă de PAS. În schimb, a fost citat Igor Dodon cu declarația făcută imediat după validarea mandatului său, în care socialistul și-a acuzat „oponenții” de faptul că ar fi tărăgănat recunoașterea rezultatelor alegerilor pentru a avea timp să „promoveze reforme antipopulare, cum ar fi numirea procurorului general, deschiderea unui oficiu NATO la Chișinău și reforma sistemului de pensii”. Totuși, relatarea fragmentară/selectivă de la un eveniment de importanță majoră, dar și controversat totodată (din cauza disputelor legate de lezarea dreptului la vot a reprezentanților diasporei), poate vorbi mai degrabă despre interesul redacției de a promova unele teze sau idei, nu de a informa obiectiv și complet cititorul.

În concluzie, validarea primelor, după 20 de ani, alegeri prezidențiale directe a fost tratată, de către unele media, ca un subiect aproape ordinar. Drept urmare, în reportajele puse pe post s-a amintit despre el în treacăt, cu omisiuni sau fiind favorizată una dintre părți – cea câștigătoare. În cele mai multe cazuri, vocea opoziției, care a pierdut alegerile și care a acuzat încălcări grave ale legislației electorale, nu s-a făcut auzită.

Viorica Zaharia, expertă media

____________________

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).