Context: Pe 27 iunie 2016, fostul șef al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, a participat la talk-show-ul „Interpol” de la postul TV 7, unde a făcut declarații despre schemele prin care au fost sustrași banii din sistemul bancar al Republicii Moldova, fraudă cunoscută sub denumirea de „furtul miliardului”. Peste două săptămâni, la 11 iulie, Gofman a participat la aceeași emisiune, doar că prin Skype, aflându-se la Washington, și a făcut noi declarații. Între altele, el a spus că, în comiterea fraudei bancare, au fost implicați Vladimir Plahotniuc, Vlad Filat, Ilan Shor, Veaceslav Platon și alții.
După a doua emisiune, „subiectul Gofman” a apărut aproape în toată presa, de aceea, mai jos, vom analiza cum au fost preluate și tratate declarațiile făcute în emisiunea din 11 iulie. Mai exact, am scos în evidență încălcări ale Codului Deontologic și tehnici de manipulare, identificate în știrile apărute în următoarele zile, 12 și 13 iulie.
- înlocuirea știrilor informative și de interes public cu cele conținând atac la persoană, construite pe argumentul „ad hominem”. Acest tip de argument este cunoscut încă din antichitate ca o eroare logică și e folosit ca un procedeu de subminare a autorității celui care face o afirmație. Se combate, astfel, nu afirmația și argumentul, ci persoana emitentă. Prin acest procedeu se încearcă discreditarea argumentului. Tehnica dată a fost utilizată, împreună cu o alta,
- transferul de imagine negativă – în știrea Publika TV din12 iulie, cu titlul „Mihail Gofman, implicat într-un NOU SCANDAL! ADEVĂRATUL SCOP al vizitei sale în SUA”. În prima propoziție se anunță că „Scandalurile în jurul numelui fostului vicedirector al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, nu contenesc”, fără ca în text să fie vorba despre vreun scandal. În continuare jurnaliștii afirmă că Gofman a fost invitat în SUA de avocatul John Sandweg, „implicat într-un scandal de proporţii, după ce fusese instalat abuziv la şefia Agenției de Executare și Drept Imigrațional din SUA”. Autorii nu fac nicio precizare referitoare la „scandalul de proporții” și nu indică sursa informației. Acest fapt se încadrează în tehnica de manipulare:
- contraadevărul imposibil de demonstrat (din lipsă de surse sau de martori). În continuare, făcând trimitere la portalul american Foxnews.com, dar fără link activ, se spune că Sandweg este „un simplu avocat care, printre altele, a reprezentat în instanţă infractori acuzaţi de pedofilie, omucidere, evaziune fiscală și viol, iar acum este specializat în drept migrațional” și că „unul dintre criminalii apărați de Sandweg este un individ care și-a strangulat iubita în fața fiicei sale de numai patru ani”. Autorii trec sub tăcere faptul că munca oricărui avocat constă, de fapt, în reprezentarea și apărarea în instanță a persoanelor bănuite de comiterea unor infracțiuni. Înșiruirea cuvintelor „pedofilie, omucidere, viol etc.” are drept scop asocierea persoanelor despre care se vorbește în știre cu aceste noțiuni, iar în final
- transferul de imagine negativă, care i se atribuie avocatului american, către Mihail Gofman, după principiul „spune-mi cine îți este prieten ca să îți spun cine ești”. Avocatului american îi este aplicată și o etichetă, „avocatul criminalilor”. Despre el se mai spune că „a scăpat de la închisoare un bărbat, care a violat un minor de 15 ani”, fără să se precizeze că hotărârile de condamnare sau de achitare le dau judecătorii, nu avocații. În întreaga știre, de altfel, nu există nicio informație ce ar arăta de ce Gofman este important pentru public, ce declarații a făcut și de ce oamenii ar trebui să știe ce face el în SUA. Informația despre declarațiile publice făcute de Gofman în ajun au fost omise – atât cea în care fostul angajat CNA a spus că de pe urma fraudelor bancare ar fi avut de câștigat Vlad Plahotniuc (proprietarul Publika TV) și Veaceslav Platon (fost deputat), cât și cea referitoare la alte scheme de spălare a banilor prin sistemul bancar al Republicii Moldova. De aici concluzia că jurnaliștii au scris știrea nu a pentru a informa complet și echidistant publicul, ci pentru a-i forma o imagine negativă unei persoane.
- omisiunea unor elemente – în aceeași știre, publicată la 12 iulie, autorii fac câteva afirmații acuzatoare la adresa lui Mihail Gofman, fără să citeze și replica acestuia. Și anume: că fostul angajat al CNA s-a dus în SUA să ceară azil politic; că a fost citat de trei ori la Procuratura Anticorupție de la Chișinău și nu s-a prezentat; că el și fratele său controlează o firmă ce a oferit consultanță „Băncii de Economii”. Având în vedere că știrea a apărut la 12 iulie, adică a doua zi după ce Mihail Gofman a dat răspuns la toate aceste afirmații în emisiunea „Interpol” de la TV 7 – adică a făcut declarații publice -, deducem că jurnaliștii care au semnat știrea au omis cu intenție aceste elemente, pentru a obține un produs tendențios, care transmite informație negativă și unilaterală la adresa lui Gofman.
- lipsa informației de context – din majoritatea știrilor în care au fost reproduse declarațiile lui Mihail Gofman, făcute în emisiunea „Interpol”, a lipsit informația de contest și de background, ceea ce înseamnă că jurnaliștii au prezentat doar o parte din informație, fapt ce reprezintă o tehnică de manipulare. Astfel, din știrile „Gofman continuă dezvăluirile: Jaful MILIARDULUI nu s-a terminat. Cum se fură acum în R. Moldova?”, publicate de Ziarulnational.md a lipsit informația despre cine este Mihail Gofman, în ce perioadă a lucrat la CNA, în ce condiții a fost eliberat din funcție și ce a scris anterior presa despre el. În știrea de la Jurnal TV, publicată pe site cu titlul „Gofman a făcut noi dezvăluiri despre jaf”, în care sunt reproduse declarațiile făcute de Mihail Gofman în conferința de presă susținută la Washington, la fel au fost omise informațiile de background relevante, și anume, că „Ziarul de Gardă” a scris despre Gofman că deține o casă luxoasă, a cărei valoare i-ar depăși veniturile legale, că a deținut în trecut și firme, precum și în ce condiții a fost eliberat din funcție de la CNA. Pentru o informare corectă și completă – în special, în cazul unor asemenea știri, în care sursele oferă informații relevante, conflictuale, de natură să provoace schimbări în mersul unei anchete sau în acțiunile autorităților -, jurnaliștii trebuie să ofere toată informația de context, inclusiv cea necesară pentru a ajuta cititorul să dea sau nu credibilitate sursei.
- știri dintr-o singură sursă – în știrea „Mocanu: Gofman se răzbună pe târgul eșuat cu Plahotniuc” de pe Deschide.md sunt aduse acuzații la adresa atât a lui Mihail Gofman („acționează doar în interesul clanurilor mafiote din Republica Moldova”), cât și a lui Vlad Plahotniuc, a lui Vlad Filat, a posturilor Jurnal TV și TV 7 – toate, fără să fie solicitat dreptul la replică. La fel, dintr-o singură sursă au fost realizate o serie de știri de pe Publika.md – „Dezvăluirile lui Sergiu Mocanu: Gofman este un multimilionar care apără interesele clanurilor mafiote”; „Fost procuror al municipiului Chișinău: Gofman este implicat în furtul din sistemul bancar” -, precum și știrile „Мокану: Гофман является мультимиллионером, который действует в интересах мафиозных кланов” și „Гофман: Плахотнюк – главный бенефициар кражи миллиарда из банков” de pe Pan.md.
- repetarea unor afirmații pentru a fi percepute drept adevăr – în știrile „Dezvăluirile lui Sergiu Mocanu: Gofman este un multimilionar care apără interesele clanurilor mafiote”, „Mihail Gofman, implicat într-un NOU SCANDAL! ADEVĂRATUL SCOP al vizitei sale în SUA” de pe Publika.md, circa 70 la sută din text este, de fapt, un conținut preluat din alte știri la acest subiect și prezintă diverse informații despre Mihail Gofman: cine l-a invitat în Statele Unite, activitatea din trecut a fratelui său etc. În special, se repetă alineatul „Procurorul Adriana Beţişor a declarat că deţine informaţii ce confirmă faptul că firma contractată de BEM, pentru evaluarea gajurilor, este controlată de fraţii Mihail şi Alexei Gofman”. Având în vedere faptul că la 12 iulie, data publicării informației, aceasta deja fusese dezmințită de către Dmitrii Tărăburcă, directorul firmei „Gofma-Consulting”, care a spus că nu are nicio legătură cu frații Gofman, dar și de însuși Mihail Gofman, jurnaliștii erau obligați de normele deontologice fie să nu o publice, fie să adauge și reacția celor vizați, adică dezmințirea.
- limbajul tendențios și peiorativ – „Gofman a ieșit la rampă acum două săptămâni, la emisiunea INTERPOL” (Deschide.md).
- etichetarea – „oligarhul Plahotniuc” – Jurnal TV, în știrea „Gofman a făcut noi dezvăluiri despre jaf”.
- manipulare prin titluri – „Mihail Gofman, implicat într-un NOU SCANDAL! ADEVĂRATUL SCOP al vizitei sale în SUA”. Acest titlu, pe lângă faptul că nu reflectă nici pe departe esența știrii, așa cum o cer normele jurnalistice, induce în eroare. Din conținutul ei cititorul nu află nici în ce scandal este implicat Gofman și nici care este „adevăratul scop al vizitei”, în schimb, titlul sugerează că acesta este persoană controversată, implicată în scandaluri, și că ar avea scopuri ascunse.
Un alt titlu confuz este „SUA a informat Procuratura Anticorupție că Gofman NU se poate prezenta la audieri după dezvăluirile făcute?” de pe Ziarulnational.md. Aparent, acest titlu transmite o afirmație, dar, în același timp, exprimă o întrebare. Aceasta, deși normele jurnalistice nu recomandă, în cazul știrilor, înlocuirea titlurilor cu întrebări. În plus, el exprimă și o generalizare. În text, autorii îl citează pe Sergiu Sagaidac, un moldovean aflat în prezent la Londra, care a deținut funcția de șef al Secției prevenirea spălării banilor la „Banca Socială”, și care spune că Procuratura Anticorupție a fost informată de o „entitate din SUA” despre faptul că Gofman nu poate participa la audieri. „O entitate din SUA” nu înseamnă SUA ca stat și, chiar și pusă sub semnul întrebării, această afirmație este manipulatoare.
Viorica Zaharia
_______________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase – STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
