Studiu de caz. Protestele angajaților din învățământ: relatate cu omisiuni, pentru a face loc laudelor la adresa Guvernului

0

Context: În primele zile ale lunii ianuarie 2017, Federația Sindicală a Educației și Științei a înaintat Guvernului o serie de revendicări, între care majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Liderii sindicali au discutat subiectul în cadrul mai multor întâlniri pe care le-au avut cu reprezentanții Cabinetului de miniştri, iar la 17 ianuarie câteva sute de angajați în învățământ au protestat în PMAN. După ce reprezentanții Executivului au promis schimbarea metodologiei de calculare a salariilor în educație, indexarea burselor cu 5% și majorarea indemnizației unice pentru profesorii începători, liderii sindicali au anunțat că sistează protestul și așteaptă ca Guvernul să pună în practică cele promise.

Publika TV a tratat subiectul în mai multe știri difuzate în zilele de 10-18 ianuarie. Toate însă au fost întocmite din perspectivă guvernamentală, fără ca să fie expuse clar revendicările profesorilor, ceea ce constituie o omisiune și o tratare selectivă a faptelor. La fel, în știrile difuzate la TV și plasate, ulterior, pe pagina web a postului, secvențele din cadrul discuțiilor sindicaliștilor cu Pavel Filip au fost selectate în așa fel, încât în ele au nimerit doar argumentele premierului și niciuna dintre pretențiile față de guvernare, sonorizate de liderii sindicatelor. Astfel, în știrea „Salarii mai mari în educație! Solicitările premierului Pavel Filip”, din 10 ianuarie, în prima propoziție se anunță: „Guvernul caută soluții pentru majorarea salariilor pedagogilor”, acțiunea fiind prezentată ca o inițiativă a Executivului, nu ca o reacție la cererile profesorilor.

La fel, reporterii au anunțat că „anterior Guvernul a acceptat o parte din revendicările sindicaliștilor”, dar au omis să spună care sunt acestea. În schimb, au fost detaliate măsurile ce ar fi fost adoptate anterior de Executiv: „…majorarea alocaţiilor unice pentru tinerii specialişti care aleg să muncească la sate – pentru absolvenţii cu studii superioare, aceste plăți vor constitui 70.000 de lei, pentru cei cu studii medii – 50.000 de lei. Cu 20 la sută vor fi majorate bursele studenţilor de la facultăţile de profil…”.

Reporterii au scos în prim-plan exclusiv poziția Guvernului, neglijând normele de întocmire a știrii, dar și interesul public. Or, pentru ca cititorii să-și facă o idee dacă revendicările profesorilor sunt sau nu întemeiate, jurnaliştii ar fi trebuit să solicite și opinia persoanelor vizate direct – angajați din educație și sindicaliști – și să ofere informație de context: care este mărimea salariului mediu în învățământ, raportat la valoarea coșului minim de consum; care este creșterea salarială solicitată și când ultima dată au fost majorate salariile profesorilor. Aceste informații au fost omise, opinia indusă fiind aceea că Guvernul vine cu inițiativa de a majora retribuțiile în învățământ. Şi titlul știrii – „Salarii mai mari în educație! Solicitările premierului Pavel Filip” – este manipulator și induce în eroare, acreditând ideea că majorarea ar fi un fapt împlinit deja, în timp ce din text rezultă că Guvernul abia „caută soluții”.

A doua zi, la 11 ianuarie, Publika TV  a transmis știrea cu titlul: „Premierul Pavel Filip în dialog cu sindicatele din învățământ: la cinci din şase solicitări au fost găsite soluții”. Deși în titlu și în manşetă se vorbește despre existența a şase revendicări, în text nu se spune care sunt acestea, precum nu se spune care sunt cele cinci soluții. Mai mult, în secvenţa video pusă pe post, Pavel Filip se referă doar la una dintre ele. De asemenea, nici din această știre consumatorii de media nu au aflat care este opinia sindicaliștilor cu care a negociat premierul în privința celor cinci soluții. Tehnicile de manipulare informațională – omisiunea și prezentarea selectivă a faptelor – au fost preluate și în următoarea știre la acest subiect, difuzată la 16 ianuarie cu titlul: „Pavel Filip, la întrevederea cu sindicatele: Soluțiile se identifică în cadrul dialogului”.

În ziua protestului profesorilor, la ora 16.47, pe pagina web Publika.md, a apărut știrea cu titlul „Sindicatele din învățământ sistează protestele”, fără să se spună mai întâi că, mai devreme, în fața Guvernului au avut totuşi loc proteste. În aceeaşi seară, în principala ediție de știri a zilei de la Publika TV, Newsroom, care începe la ora 19.00, a fost difuzată o știre prin care a fost consemnat evenimentul, însă nu au fost oferite prea multe informații relevante. Reporterii au anunțat că protestatarii au cerut „majorarea salariului de funcție”, fără să precizeze cu cât. Nici în text și nici în cele câteva vox-uri culese de jurnalist de la participanții la manifestație nu a fost numită cota creșterii solicitate. În plus, noțiunea de „salariu de funcție” nu este cunoscută publicului larg, de aceea, ar fi trebuit explicată în textul jurnalistic. S-a anunțat că în fața manifestanților a ieșit viceministra Educației, Elena Cernei, care „a declarat că membrii Guvernului analizează posibilitatea majorării salariilor pentru profesori”.

Știm problemele din sistem și din toate sistemele, dar învățământul, educația este prioritate și noi trebuie să le soluționăm toate problemele”, a spus Elena Cernei. Reporter: „După anunțul Ministerului Educației, sindicatele au anunțat că vor continua negocierile și vor întrerupe acțiunile stradale”. Declarațiile viceministrei Educației nu transmit nicio informație concretă referitoare la soluțiile pentru revendicări. Astfel de informații nu se regăsesc nici în textul reporterului, ceea ce poate fi calificat drept o formă de camuflaj și de estompare, tehnică descrisă de Vladimir Volkoff pentru „a îneca faptul respectiv sub o masă de alte fapte fără nicio legătură cu el și, dacă este posibil, mai apte de a suscita interesul publicului”.

La 18 ianuarie din știrea „Pavel Filip a mulţumit Sindicatelor din Educaţie pentru sistarea protestelor: Au fost semnate două dispoziţii”, telespectatorii au aflat că „a fost creat un grup de lucru intra-sectorial” ce ar urma să propună o „reformă de salarizare în sistemul bugetar” și că o altă dispoziție se referă la „indemnizaţiile unice în primii trei ani de activitate în domeniul învăţământului”. Pavel Filip a fost citat și cu declarația că bursele ar urma să fie indexate cu 5%. Întrucât nu este clar care dintre burse ar urma să fie indexate și în ce va consta „reforma de salarizare”, reporterii aveau datoria să obțină informații și să explice cum vor funcționa măsurile propuse și cum vor conduce acestea la majorarea salarială cerută de către profesori.

În concluzie, Publika.md și Publika TV nu au tratat subiectul revoltei profesorilor ca pe o problemă socială ce are cauze, efecte și circumstanțe, ci l-au folosit drept şansă de a-i crea premierului o imagine de manager care propune soluții și cheamă la calm. Pentru a obține acest efect au fost utilizate omisiunea și selectarea faptelor. Din cele cinic știri analizate referitoare la subiect, trei au avut titluri care încep cu cuvintele „Pavel Filip”. De asemenea, prin estompare, s-a încercat ascunderea, pe cât este posibil, a informației care transmite ideea că în timpul Guvernării Filip în țară există probleme sociale și că cineva, totuși, este nemulțumit de administrarea unor sectoare.

Știrile difuzate la acest subiect de Prime TV au fost realizate dintr-o singură sursă – una oficială -, fiind expusă doar poziția Guvernului: „Premierul Pavel Filip în dialog cu sindicatele din învățământ – la cinci din șase solicitări au fost găsite soluții” și „Nou sistem de salarizare. Guvernul negociază cu sindicatele din învăţământ

Deschide.md a publicat o singură știre despre protestele profesorilor, la 17 ianuarie, în care a reprodus un comunicat al Ministerului Educației: „Ministerul Educației: demersurile de majorare a salariilor cadrelor didactice sunt justificate”.

Ziarul Național a publicat cinci știri la acest subiect, la 17 și 18 ianuarie, oferind informații detaliate atât despre revendicările protestatarilor, cât și poziția Guvernului.

Pan.md a reflectat subiectul în două articole, pe 13 și pe 18 ianuarie, respectând, în mare parte, normele deontologice. În articolul „Учителя требуют повышения зарплат” autorii au oferit cititorilor informații detaliate despre revendicările protestatarilor și au completat materialul cu reacția Guvernului. În cel de-al doilea articol (informativ cu elemente de analiză) autorul a vorbit despre promisiunile făcute de Guvern și Ministerul Educației, însă fără să solicite un comentariu e la Sindicate.

Portalul Sputnik.md a transmis patru știri la subiect, la 10, 16 și 17 ianuarie, în care, în mare parte, au fost reflectate ambele puncte de vedere – cel al sindicatelor și cel al  Guvernului – și au fost detaliate revendicările profesorilor și soluțiile guvernării.

În concluzie, la Publika și la Prime, revendicările profesorilor – care semnalau o problemă socială serioasă și greu de rezolvat – au fost estompate prin accentul pus pe răspunsul Guvernului, care a fost prezentat nu ca o reacție la cereri, ci ca o inițiativă.

Viorica Zaharia, expertă media

________________

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).