(Moldova24.info, 9 noiembrie 2016)
Gen: Știre
În textul știrii se anunță, cu trimitere la surse „demne de încredere” din Partidul Demnitate și Adevăr, că Maia Sandu și-a anulat o serie de întâlniri electorale, în urma „huiduielilor de la Bălți”. Afirmația nu este confirmată de nici o sursă oficială din cadrul partidului, iar reporterii nici nu au căutat să o confirme. Această informație neconfirmată a servit însă suport pentru exprimarea opiniilor autorului, care s-a dat cu părerea despre o posibilă depresie a candidatei: „care, se pare, a intrat în depresie”.
Reporterul mai anunță, tot cu referire la „sursele noastre”, că în localități, la întâlnirile electorale, merge doar Andrei Năstase, după ce Maia Sandu ar fi renunțat. La final, autorul își afișează propriile concluzii, unde dă aprecieri prestației candidatei la ultima dezbatere electorală și conchide că Maia Sandu a cedat nervos: „De fapt, starea ei de nervozitate s-a accentuat după prima dezbatere electorală, de acum o săptămână, cu Igor Dodon, la care a avut o prestație slabă. Apoi a urmat incidentul legat de finanțarea netransparentă a campaniei electorale. Astfel că Maia Sandu, nefiind deprinsă cu astfel de provocări politice și cu ieșiri prea dese în afara Chișinăului, a cedat nervos”.
Codul Deontologic al Jurnalistului și manualele de specialitate recomandă evitarea folosirii surselor anonime, ascunderea identității surselor fiind indicată doar în cazurile în care divulgarea numelui implică pericol pentru securitatea sursei: „Jurnalistul indică, de regulă, sursa informaţiilor sale şi întreprinde demersuri pentru a obţine informaţii din surse citabile” (Art. 2.6, Codul Deontologic al Jurnalistului din Republia Moldova). În acest caz recurgerea la surse anonime nu a fost justificată, iar faptul că informația nu a fost verificată din surse oficiale denotă intenția jurnalistului de a scoate în evidență o idee/informație manipulatoare: aceea că liderul PAS se află în depresie, ceea ce transmite publicului/votanților un semnal că au în față un candidat slab și emotiv.
De asemenea, regulile jurnalismului de calitate presupun separarea faptelor de opinii. În acest caz, chiar dacă textul ar fi fost unul informativ-analitic, autorul ar fi trebuit să-și expună opiniile pe o bază de argumente și fapte, așa cum prevede Codul Deontologic: „Jurnalistul îşi exprimă opiniile pe o bază factuală, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate”(Art. 2.8., Codul Deontologic).
Viorica Zaharia, expertă media
__________________
Studiul de caz a fost realizat în cadrul proiectului ”Monitorizarea mass-media în campania electorală 2016”. Proiectul este implementat de Asociația Presei Independente (API) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (SUA) şi al Consiliul Europei. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.
