În luna septembrie, prim-ministrul Pavel Filip a propus în două rânduri candidatura lui Eugen Sturza – vice-preşedintele Partidului Popular European din Republica Moldova (PPEM) – la funcția de ministru al Apărării, rămasă vacantă din decembrie 2016. Propunerea fost respinsă de președintele țării, Igor Dodon. Ulterior, executivul s-a adresat Curții Constituţionale (CC) pentru elucidarea situației, iar la 19 octombrie, CC a stabilit că este posibil interimatul funcției de președinte pentru un anumit caz concret. Interimat care, în astfel de cazuri, urmează a fi exercitat de preşedintele Parlamentului sau prim-ministrul ţării. Drept rezultat, la 24 octombrie 2017, Eugen Sturza este învestit în funcţia de Ministru al Apărării, decretul fiind semnat de Andrian Candu, care a și executat temporar interimatul funcţiei de şef al statului.
Dată fiind complexitatea şi desfăşurarea în timp a acestui subiect de presă, acesta a fost monitorizat pe parcursul mai multor zile, luându-se drept temei cele în care au avut loc anumite evenimente cu impact direct asupra subiectului. Astfel, instituţiile media selectate pentru această monitorizare au reflectat ştirea şi evenimente respective în zilele de 17, 19, 20, 23, 24 şi 26 octombrie 2017, cu accent pe ştirea de bază din 24 octombrie.
Majoritatea instituţiilor media au reflectat evenimentul în general echidistant, cu câteva mici excepţii (Accent TV, NTV Moldova). Cele mai active instituţii media în reflectarea subiectului au fost cele online: Ziarulnational.md – cu peste 20 ştiri/articole, Noi.md – cu peste 15 ştiri/articole publicate, Dechide.md – cu peste 10 știri/articole publicate. Pe de altă parte, în cazul altora, ştirea nu (prea) a prezentat interes (exemplu: Jurnal TV). La Prime TV, Publika TV şi Canal 2, majoritatea reportajelor care au tratat această temă au sugerat consumatorului media că, în fapt, nu este altceva decât un mic război politic dintre principalele instituţii ale statului, reprezentate de PDM în persoana lui Pavel Filip şi a lui Andrian Candu, pe de o parte, şi PSRM în persoana lui Igor Dodon, pe de altă parte. În final a fost prezentată ca învingătoare una din tabere, cea a preşedintelui Parlamentului şi prim-ministrului ţării. O situaţie complet inversă a fost în cazul Accent TV şi NTV Moldova, care au prezentat evenimentul dintr-o perspectivă favorabilă pentru Igor Dodon, sugerând consumatorului media că preşedintele ţării este cel care are dreptate şi/sau că i s-au încălcăt prerogativele şi drepturile de şef al statului.
Evenimentul a constituit o dispută a preferinţelor politice în cazul instituţiilor media din două tabere diferite: pe de o parte, canalele asociate cu Partidul Socialiștilor – Accent TV, NTV Moldova şi Sputnik.md; şi pe de altă parte, canalele asociate cu Partidul Democrat – Prime TV, Publika TV și Canal 2.
Atât NTV Moldova, cât și (mai ales) Accent TV au reflectat evenimentul foarte tendenţios, susţinând teza că preşedintele Dodon are dreptate şi că ar fi practic intimidat de către executivul şi legislativul ţării, „care slujesc interesele PDM ale oligarhului Vladimir Plahotniuc” (Accent TV, 24 octombrie). Totodată, ambele posturi de televiziune au repetat insistent idea că „…Eugen Sturza este înaintat de PDM la funcţia de ministru al Apărării” (NTV Moldova, ştirea din 12 septembrie), și că „… este interpusul PDM” (Accent TV, ştirea din 24 octombrie). Factologic, afirmațiile date nu corespund adevărului, astfel că în acest caz s-a atestat prezentarea informaţiilor false, Eugen Sturza fiind vice-preşedinte al PPEM şi candidatul acestui partid pentru funcţia de ministru al Apărării.
Majoritatea ştirilor NTV Moldova, Accent TV şi Sputnik.md au inclus doar declaraţiile preşedintelui ţării. Astfel, nu a fost respectat echilibrul surselor. În aproximativ în 80% din toate ştirile referitoare la eveniment a figurat Igor Dodon (direct sau indirect), fiind pus în exclusivitate într-o lumină pozitivă. Instituţiile media amintite au insistat pe citarea calificativelor denigratoare în adresa lui Eugen Sturza (emise de Igor Dodon) şi au insistat pe „neprofesionalismul”, „incompenţa” şi „lipsa experienţei” acestuia. Spre exemplu, titlul unei ştiri de pe Sputnik.md spune că „Pavel Filip i-a explicat noului ministru al Apărării ce înseamnă neutralitate” (24 octombrie), iar „… şeful statului a declarat că nu va susţine o candidatură neprofesionistă şi „un băiat de proiecte” (24 octombrie). Atât NTV Moldova, cât şi Accent TV au insistat destul de mult pe etichetarea lui Eugen Sturza, etichetări care în mare parte au fost lansate iniţial de preşedintele Dodon: „reformator de birou” (NTV Moldova) şi „candidatul lui Vlad Plahotniuc” (Accent TV); însă au folosit şi tehnica duşmanului străin: „finanţat de Fondul Soros, care potrivit legislaţiei, este motiv pentru ca Sturza să nu poată fi numit în această funcţie” (Accent TV, 20 octombrie 2017).
Accent TV a recurs în unele cazuri la distorsionarea unor declaraţii. Spre exemplu, Andrian Candu a menţionat că „…Eugen Sturza s-a născut în armată. Tatăl lui este militar de profesie și Sturza… el se juca printre blindate și tancuri” (în emisiunea „Important” difuzată de TVC21), iar Accent TV – fără a verifica declaraţia oficială, cât mai ales modul de transmitere a acesteia – l-a citat pe Igor Dodon, care a declarat că „… Eugen Sturza se juca cu tancurile” (27 octombrie).
Jurnaliştii Accent TV şi Sputnik.md au recurs şi la tehnica amestecului faptelor şi opiniilor. Accent TV: „Decretul de numirea lui în funcţie va fi semnat de preşedintele parlamentului, democratul Andrian Candu. Tot el va primi jurământul nou-numitului ministru al Apărării, care are cunoştinţe foarte vagi despre armata naţională în special şi apărare în general” (24 octombrie 2017). Sputnik.md: „Însă autoritatea de jurisdicţie constituţională nu a soluţionat, din câte se pare, şi problema legată de ceremonia de depunere a jurământului… este cazul să ne aşteptăm că tot în prezenţa spicherului va avea loc depunerea jurământului de către Eugen Sturza” (24 octombrie). Accent TV: „Amintim că, această decizie a fost luată de CC, care a „născocit” noi norme constituţionale în favoarea Partidului Democrat”.
Prime TV, Publika TV și Canal 2 au prezentat evenimentul ca pe un joc și/sau o victorie a Parlamentului și a Guvernului, reprezentate de Andrian Candu și Pavel Filip, asupra Președinției reprezentante de Igor Dodon („Lovitură sub centură pentru președintele Dodon”, Canal 2, 18 octombrie; „Intrigile din jurul fotoliului de ministru al Apărării s-au încheiat”, Canal 2, 24 octombrie). În majoritatea cazurilor, atât spicherul, cât și prim-ministrul au fost prezentați într-o lumină pozitivă – „În apărarea judecătorilor a sărit președintele Parlamentului, Andrian Candu”, Canal 2, 19 octombrie – fiind citați direct, în timp ce Igor Dodon, prezentat într-o lumină negativă – „Igor Dodon amenință că se va răzbuna pe magistrații înaltei curți… ”, Canal 2, 18 octombrie – a fost parafrazat sau chiar ignorat, chiar dacă era vizat direct în știri. Majoritatea știrilor la acest eveniment la cele trei televiziuni au avut același conținut și formulare asemănătoare. Unele pasaje au fost chiar preluate integral (Prime TV și Canal 2). Prime TV a inserat în știre anumite pasaje în care nu a fost clar cine este autorul acestor declarații: analistul politic care a fost citat direct anterior, sau reporterul, care își exprimă opinia: „Astfel de situaţii vor avea loc şi în continuare, iar de fiecare dată, problemele vor trebui să fie rezolvate pe această cale. Poate sunt şi alte metode de depăşire a acestor blocaje însă, cu siguranţă, de fiecare dată va fi necesar să fie căutată o soluţie” (24 octombrie).
Astfel, observăm că a fost folosită tehnica generalizării – tehnică de manipulare folosită pentru acreditarea ideii ca o anumită opinie este împărtășită de întreaga societate – și cea a amestecului faptelor cu opiniile.
Jurnal TV a transmis un mesaj fals, pe care l-a tirajat aproape în toate știrile referitoare la subiectul analizat. Astfel, televiziune a prezentat candidatura lui Eugen Sturza la Ministerul Apărării drept una „propusă de PD”, dar nu de PPEM. RTR Moldova și Gagauzinfo.md au publicat de asemenea multe știri la acest subiect, însă în cazul acestora, nu au fost identificate abateri de la normele de scriere a știrilor.
Victor Gotișan, cercetător media
*În prezentul studiu de caz au fost monitorizate 12 instituții media din R. Moldova: Audiovizual: Publika TV (știri de pe Publika.md), Prime TV, Canal 2, Jurnal TV, Accent TV, RTR Moldova (buletinele de știri produse în Republica Moldova ), NTV Moldova; Presa online: Ziarulnational.md, Noi.md, Gagauzinfo.md, Sputnik.md, Deschide.md.
Instituțiile media au fost selectate după criteriile: aria de acoperire – naţională, impactul – tirajul şi auditoriul, limba – română şi rusă.
________________________
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.