Context: La 29 și 30 martie 2016, mai multe media au informat despre faptul că zeci de șoferi au blocat, cu mașinile, căile de acces către postul vamal Cahul-Oancea, fiind nemulțumiți de prevederea din politica bugetar-fiscală, aprobată de Guvern, despre majorarea taxei de drum pentru posesorii de automobile înmatriculate în străinătate. La protestul dat au participat și deținători de automobile înmatriculate în Republica Moldova, care au cerut ca să nu fie majorate accizele la carburanți și taxele pentru importul de mașini. În următoarele zile acțiuni similare au avut loc și la Chișinău.
Subiectul, fiind unul de interes public, pe motiv că afectează condiţia materială a unui număr mare de cetăţeni, a fost pe larg dezbătut în presă. Totuşi, în studiul de caz de mai jos, ne-am oprit la două posturi de televiziune, considerând că felul în care au reflectat acestea protestul automobiliştilor arată cel mai bine cât de diferit poate să fie unghiul în care mass-media din Republica Moldova abordează o anumită problemă.
Publika TV a informat despre acțiunile de protest pe 29 martie, printr-o știre scurtă, sursa informațiilor fiind un martor care a trimis imagini video cu mașini staționând lângă vamă, și pe 30 martie, când șoferii au venit cu autoturismele la Chișinău.
În emisiunea Newsroom din 30 martie, acestui subiect i-au fost alocate zece minute, care au inclus o intervenție în direct a reporterului de pe teren, o știre și o discuție în studio cu unul dintre jurnaliștii de la Publika TV. Reporterul care a relatat de pe teren a anunțat că proprietarii de mașini înmatriculate peste hotare sunt nemulțumiți de faptul că autoritățile planifică să scumpească taxa de drum și să majoreze accizele la importul de carburanți. În știrea care a urmat a fost expus, prin vocea ministrului Finanțelor, argumentul autorităților: „Ne propunem să oprim fenomenul creșterii numărului de mașini înregistrate în alte țări, care sunt în folosință la cetățenii Republicii Moldova”. Știrea a inclus și informațiile despre discuțiile din comisiile parlamentare pe marginea acestei propuneri. De asemenea, reporterii au întrebat trei șoferi cu mașinile înmatriculate în Republica Moldova ce părere au despre proteste.
În arhitectura știrii nu şi-a găsit însă locul una dintre piesele cele mai importante – de facto, una dintre sursele obligatorii: șoferii care protestau. Jurnaliștii au relatat despre un eveniment, dar i-au omis pe iniţiatorii şi protagoniștii lui. În esență, subiectul se referă la un conflict dintre două părți – guvernarea și un grup de oameni (proprietarii de mașini înregistrate în Bulgaria, Lituania sau alte ţări). Argumentele uneia dintre părți au fost omise, iar cele ale adversarului – scoase în evidență. A avut loc, astfel, o prezentare selectivă și unilaterală a informațiilor. Or, potrivit Codului Deontologic, jurnalistul este obligat să solicite opinia tuturor părților relevante pentru subiect.
La fel, reporterii au omis să informeze despre faptul că un alt motiv al protestelor este mărirea taxei de import a automobilelor, iar despre revolta faţă de majorarea accizelor la carburanți s-a anunțat în treacăt, în intervenția în direct a jurnalistului de pe teren.
Și discuția din studio, cu jurnalistul Aleksandr Barbov, a fost axată pe nemulțumirea proprietarilor de mașini înmatriculate în străinătate, fără să fie amintită și planificata majorare a accizelor la carburanți, care afectează toată populația. Invitatul a declarat că autoritățile au „câteva puncte-cheie forte cam greu de doborât” în sprijinul ideii de a majora taxa de drum pentru posesorii de mașini cu numere străine şi, fără să aducă cifre, a lansat câteva acuzații la adresa lor: că ei „foarte des încalcă regulile circulației rutiere și rămân nepedepsiți” și că „aceste mașini foarte rar sunt înscrise pe numele posesorului real”, ele fiind aduse în țară în bază de procură și apoi sunt vândute.
În concluzie, în emisiunea Newsroom, protestul proprietarilor de maşini cu numere străine a fost prezentat de o manieră favorabilă uneia dintre părți – guvernarea -, fiind aduse argumente care să sprijine doar punctul de vedere al autorităților. Chiar dacă nemulțumirea oamenilor legată de orice fel de scumpire pare de înțeles, pentru ca să fie echilibrat, materialul jurnalistic trebuie să conțină și argumentele participanților și organizatorilor protestului. În plus, a fost scos în evidență și combătut un singur element – majorarea taxei de drum -, care vizează un segment foarte mic din populația țării. Astfel, pentru jurnaliști a fost mai ușor să combată nemulțumirea șoferilor, prezentându-i ca pe niște profitori care nu doresc să plătească taxe de rând cu ceilalți. Totodată, nu a fost adus niciun argument care să combată celelalte două nemulțumiri ale manifestanților – creșterea accizelor și a taxei de import a automobilelor.
Jurnal TV a informat despre protestul organizat pe 30 martie la Chișinău, oferind amănunte despre marșul automobiliștilor și despre revendicările expuse de către unul dintre organizatori: „Contra politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016, unde este inclusă majorarea accizelor la carburanți, care ne afectează pe toți cetățenii Republicii Moldova, contra majorării taxei de vămuire a automobilelor și a taxei pentru vinietă”.
Şi aici, ştirea a fost marcată de dezechilibru prin faptul că:
- singura sursă folosită au fost șoferii;
- reporterii nu au inclus în știre argumentele Ministerului Finanțelor întru susţinerea majorărilor propuse;
- nu a fost solicitată o reacție a autorităților la protest și la acuzațiile aduse de către participanți, una dintre care s-a referit la faptul că, „majorând taxele, guvernarea încearcă să restituie miliardul furat din sistemul bancar”. Pe post de reacție a fost însă inclusă o frază de background, în care se spunea că zilele trecute „ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat că autorităţile încearcă să găsească soluţii în acest caz, dar a dat de înţeles că NU se va renunţa la majorarea vinietei”.
Viorica Zaharia
_____________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
