Context: Pe parcursul lunii aprilie 2016 au avut loc câteva runde de audiere, în instanța de judecată, a martorilor în dosarul penal pentru trafic de influență și corupere pasivă, deschis pe numele fostului premier Vlad Filat. Fiind un subiect de interes public major – este pentru prima dată când, în Republica Moldova, un fost prim-ministru ajunge pe banca acuzaților – ședințele au fost urmărite atent de presă. Modul în care a prezentat mass-media acest subiect denotă elemente de manipulare informațională, de abordare tendențioasă și de încălcări ale normelor deontologice.
Prezentarea unilaterală a faptelor – încălcare a pct. 2.2, cap. II din Codul Deontologic al Jurnalistului, care prevede că „Jurnalistul solicită opinia tuturor părților relevante pentru subiect”. Astfel, în știrea „Noi martori au fost audiați în dosarul lui Vlad Filat: „S-a confirmat totalmente obiectul învinuirilor””, plasată pe site-ul Publika.md pe 9 aprilie și difuzată și în unul dintre jurnalele de știri de la Publika TV, a fost prezentată ca adevăr/fapt împlinit afirmația procurorului Adriana Bețișor despre cele declarate în instanță de către martorii acuzării. În textul știrii se spune că au fost audiați Iurie Leancă, Victor Bodiu, Victor Barbăneagră și Veaceslav Ioniță, și că procurorul a declarat: „S-a confirmat totalmente obiectul învinuirilor lui Vlad Filat ca urmare a declarațiilor martorilor, îndeosebi influențele pe care le-a avut față de aceste persoane care dețineau funcții de demnitate publică în perioada 2013, când a avut loc emisia suplimentară de acțiuni la Banca de Economii…”. În continuare, jurnaliștii au plasat informație de background despre dosarul Filat.
Respectiv, știrea a avut o singură sursă și nu este imparțială și echidistantă, întrucât afirmația procurorului – care este, de fapt, o opinie/apreciere dată drept informație – ar fi trebuit, cel puțin, să fie echilibrată cu un comentariu al avocatului lui Filat. La fel, jurnaliștii nu au făcut niciun efort de a verifica sau de a proba cele spuse de procuror prin intervievarea persoanelor despre care se vorbește, adică a martorilor înșiși, unii dintre care au făcut declarații pentru presă la ieșirea din ședință. Din această omisiune putem deduce că jurnaliștii au vrut să transmită publicului un singur punct de vedere – cel al acuzării – și au omis intenționat să intervieveze sursele directe și partea adversă.
La 15 aprilie 2016, pe Publika.md a fost plasată o altă știre referitoare la martorii apărării în dosarul Filat: „Martorii lui Filat: judecătorii au respins jumătate din martorii apărării”. Jurnaliștii au folosit un fragment din spusele procurorului, care a declarat că martorii respinși „nu au nicio tangență cu obiectul învinuirii”, însă nu au solicitat opinia avocatului Igor Popa. Acesta a fost citat cu o scurtă declarație, în care a condamnat faptul că, în dimineața zilei, în presă a apărut o listă a martorilor apărării. De asemenea, prin text, dar fără probe, jurnaliștii au sugerat că martorii acceptați de instanță nu vor aduce un aport semnificativ în disculparea lui Vlad Filat: „Mai multe persoane care s-au regăsit în lista de potențiali martori, apărută în presă, spun că nu știu cum l-ar putea ajuta pe Filat, dacă vor compărea în fața instanței. Iar fostul șef al Fiscului, Nicolae Platon, susține că nici nu este în țară”.
Aceste afirmații, făcute de reporterii care au semnat știrea, nu au avut niciun suport factologic, nu au fost însoțite de trimiteri la surse sau la declarațiile persoanelor vizate, de aceea, ele pot fi considerate ca informații tendențioase, plasate în text pentru a-i induce consumatorului ideea că acuzatul nu are șanse să se apere.
Prezentarea informației din surse anonime fără verificare – încălcare a pct. 2.5 și 2.6 ale Codului Deontologic al Jurnalistului, în care se stipulează următoarele: „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice„ și „Jurnalistul indică, de regulă, sursa informațiilor sale și întreprinde demersuri pentru a obține informații din surse citabile”.
Tot la 15 aprilie 2016 portalul Deschide.md a publicat o știre cu titlul „Exclusiv. Lista martorilor în care pune speranța Vlad Filat”. În scurt timp știrea a fost preluată de către site-ul Publika.md, care a publicat-o cu titlul „Martorii lui Filat. Cine sunt persoanele care au fost chemate să-l apere în instanță”. În ambele materiale este reprodusă o listă de 18 persoane, despre care se afirmă că sunt martorii apărării, ale căror nume ar fi fost divulgate de către surse anonime. Însă informația cu pricina nu a fost verificată în niciun fel. În plus, lipsește și sursa a doua – avocatul acuzatului.
De o manieră similară subiectul a fost prezentat pe Accenttv.md. În știrea intitulată «Опубликован список людей, которые могут выступить свидетелями по делу Филата» se face trimitere la redacția Deschide.md, ale cărei surse anonime ar deține informație „preliminară” ce arată că „unii oameni din listă deja au refuzat să depună mărturii”. Toată informația este prezentată fără trimitere la surse concrete. La fel, afirmațiile despre așteptările avocatului de la acești martori – „Что касается вызова депутатов Кирилла Лучинского и Вадима Пистринчука, адвокаты надеются, что те прольют свет на встречи Филата и Шора, а также расскажут о Porsche, полученном Филатом от Шора. Адвокат Игорь Попа надеется, что свидетели подтвердят, что автомобиль был подарен, а не передан в качестве взятки” – nu sunt verificate și echilibrate cu poziția avocaților apărării.
Folosirea de surse anonime nu este o practică din jurnalismul de calitate, ci servește, de multe ori, la răspândirea unor informații false[1]. Utilizarea informației din surse anonime este acceptată doar în anumite condiții și, obligatoriu, cu verificarea din alte surse independente. „Vom folosi surse anonime doar în cazul în care informația nu poate fi obținută de la surse oficiale sau de la cele care acceptă să le fie dezvăluită identitatea”, spune „Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști”[2], elaborat de API.
Aceeași știre, conținând aceleași carențe, a fost publicată de Bloknot-moldova.md, de unde ulterior a fost preluată de Rtr.md. Nici RTR Moldova nu a făcut vreun efort de a verifica informația sau de a cere reacția avocatului… Tot dintr-o sursă anonimă, prezentată ca „oчень информированный источник”, a fost publicată pe Rtr.md știrea „Источник: администратор страницы Филата в Facebook – Анжела Гонца”. Fiind o preluare de pe Sputnik.md, în text este citată procurorul Adriana Bețișor, care spune că oamenii legii au identificat administratorul contului de Facebook al lui Filat, însă nu îi divulgă numele. Sursa anonimă care spune că acest administrator este soția politicianului, Angela Gonța, completează, astfel, spusele procurorului.
Omisiune și schimbarea accentelor, realizate cu scop propagandistic. Pe 19 aprilie, când a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul lui Vlad Filat, Publika TV a transmis o știre, plasată pe site cu titlul „Pușcărie sau hotel de lux? Condițiile în care își așteaptă sentința Vlad Filat”. Pe baza unei imagini preluate de pe portalul Today.md, a fost descrisă celula în care este deținut fostul prim-ministru, condițiile fiind comparate cu cele de hotel: „Vlad Filat își duce traiul singur în cameră în Penitenciarul 13, iar condițiile în care își așteaptă sentința seamănă mai degrabă cu cele dintr-un hotel, decât din pușcărie”. Apoi a fost citat, cu o scurtă declarație, avocatul acuzatului, care a spus că pe moment acesta locuiește singur în celulă, și s-a amintit în treacăt că în acea zi a avut loc o nouă ședință în respectivul dosar.
Despre faptul că, în acea zi, deputații din fracțiunea PLDM au încercat încă o dată, după alte tentative de acest gen, să depună garanție pentru eliberarea lui Vlad Filat, însă instanța le-a respins cererea, consumatorii au aflat din alte media. Omisiunea acestei informații, schimbarea accentelor știrii de la încercarea colegilor (care insistă pe inoportunitatea arestului) de a-l elibera la prezentarea condițiilor de detenție ca fiind de lux oferă publicului o realitate distorsionată. Consumatorul rămâne cu impresia că lui Vlad Filat îi sunt asigurate condiții preferențiale în penitenciar.
La 21 aprilie, când judecătorii au prelungit cu 30 de zile mandatul de arest al lui Vlad Filat, pe Publika.md a apărut știrea „Dosarul Vlad Filat: martorii aleși de apărare nu se grăbesc să îi sară în ajutor fostului premier”. Din nou, informația a fost prezentată dintr-o singură sursă – procurorul, care a spus că apărarea nu poate aduce martorii în instanță și că deputatul Vadim Pistrinciuc „în cadrul ședinței de judecată, nici nu a fost pregătit și nici nu a vrut să facă declarații, solicitând că are nevoie de un termen ca să vină cu un apărător”. Informația nu a fost verificată din nicio altă sursă, așa cum cere Codul Deontologic. Pentru un produs credibil și echidistant, jurnaliștii ar fi trebuit să prezinte opinia avocatului, dar și a celui vizat direct, Vadim Pistrinciuc.
Faptul că reporterii au pomenit în treacăt despre adevărata noutate – prelungirea mandatului de arest cu încă o lună – și au pus accent pe o informație ce fusese difuzată și anterior (apărarea ar avea probleme cu invitarea martorilor) reprezintă o omisiune și o repetare cu scop propagandistic. S-a încercat, astfel, distragerea atenției de la aceea că, în pofida solicitărilor apărării și colegilor de partid, Vlad Filat rămâne în arest și, în același timp, acreditarea ideii că acuzatul nu are cu ce se apăra, întrucât martorii săi nu vor să depună declarații. „Acțiunea desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți” este definită drept propagandă[3].
Titluri care induc în eroare. „Vom da, pur și simplu, informația: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanțări. Titlurile trebuie să prindă esența problemei prin câteva cuvinte bine alese. Vom reda faptele fără a exagera”, recomandă „Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști”.
Titlul știrii plasate pe Publika.md la 13 aprilie, „A fost identificat: cine este adminul care postează mesaje pe pagina de Facebook a lui Vlad Filat”, nu conține esența știrii ci, mai degrabă, induce cititorul în eroare, or, din text noi nu aflăm cine este „adminul care…”. Știrea este făcută pe baza unei declarații a procurorului Adriana Bețișor, care însă nu spune dacă persoana respectivă a fost identificată, ci doar că procurorii „mai sunt în proces de investigare și ulterior vor reveni cu informații mai interesante”.
„Lista șubredă a martorilor lui Filat sau cine vrea să îi ia apărarea ex-ului” este un alt titlu tendențios și care induce în eroare. Căci, în textul jurnaliștilor de la Sputnik.md, nu se confirmă faptul că lista e „șubredă” – această afirmație ar fi trebuit făcută de cineva – și nu sunt numite persoane care doresc „să îi ia apărarea” inculpatului.
Manipulare prin imagini. Unele știri despre procesul lui Vlad Filat, plasate pe Publika.md și Sputnik.md, au fost însoțite de fotografii în care fostul prim-ministru era surprins cu diverse grimase care pot fi interpretate ca exprimând confuzie, nemulțumire, incomoditate sau care, pur și simplu, îl arătau pe Vlad Filat în ipostaze inestetice. În jurnalism, imaginile – video sau foto – sunt folosite ca mărturie de la fața locului, pentru a da credibilitate informației și pentru a ajuta cititorul să înțeleagă mai bine mesajul. Atunci când nu dispun de imagini de la eveniment, jurnaliștii pot folosi fotografii sau video de arhivă, dar care au legătură cu subiectul despre care se relatează. În cazurile descrise mai sus, deși exista posibilitatea plasării unor fotografii sau capturi video „proaspete”, făcute înainte sau după ședințele de judecată, jurnaliștii au ales să alăture textelor poze vechi cu Vlad Filat, unele din Parlament, care nu transmit niciun mesaj legat de subiect, în schimb, îl arată într-o lumină nefavorabilă.
Etichetarea. În știrea difuzată de Ziarulnational.md la 13 aprilie, intitulată „Ședințele de judecată în dosarul Filat ar putea fi publice. În instanță vor veni martorii apărării”, omul de afaceri Ilan Șor este prezentat drept „controversatul Ilan Șor”. Aplicarea etichetelor – în special, în știri – este o practică neconformă cu normele deontologice. Specialiștii în comunicare includ etichetarea în rândul tehnicilor de manipulare informațională, argumentând că aceasta contribuie la crearea unor clișee verbale care, la rândul lor, atrag după sine crearea unor clișee de gândire[4].
Viorica Zaharia
_____________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase –STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
