Context: La 11 martie curent, la Palatul Republicii din capitală a avut loc tradiționala Adunare Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia au fost făcute totalurile activității sistemului judecătoresc în anul 2015 și au fost punctate problemele din domeniu. Cu discursuri despre provocările din sector au venit președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, și unii judecători. Fiind un eveniment anual și pornind de la faptul că Republica Moldova, în ultimul timp, a fost frecvent criticată pentru corupția din sistemul judiciar și lipsa de progrese în evoluția reformelor din sector, acest subiect a fost unul de interes public major.
Publika TV a reflectat evenimentul printr-o știre în care a relatat despre prestația pe care a avut-o în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, și a pus pe post fragmente din discursul acestuia. Ştirea cu titlul „Ministerul Justiției depune eforturi pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar” a fost construită pe inițiativa lui Cebotari de a sancționa judecătorii și alte persoane publice, din a căror vină Republica Moldova a pierdut procese în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului. Acesta, deși subiectul era mai vechi – măsurile de recuperare a prejudiciilor suportate de stat prin pierderea unor cauze la Curtea de la Strasbourg au fost lansate la 27 ianuarie 2016, cu o lună și jumătate înainte de eveniment, respectiv informația nu avea decât legătură tangențială cu Adunarea. Textul propriu-zis începe cu fraza: „Ministerul Justiţiei va sancţiona dur abaterile admise de magistraţi şi va face tot posibilul pentru a recupera încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar”. Astfel, are loc o schimbare de accente și o camuflare a altor fapte produse în cadrul Adunării – mai exact, a criticilor enunțate de la tribună de către unii judecători, referitoare la influența politicului asupra justiției și despre corupția din sistem. Însă publicul nu a aflat ce s-a întâmplat cu adevărat la eveniment – cine și ce discursuri a rostit, ce cred înșiși magistrații despre problemele din sistem, cum răspund la acuzațiile privind lipsa de încredere sau de integritate. De facto, a fost reflectată doar o parte din realitate – că a participat și ministrul Justiției, că acesta este preocupat de scăderea încrederii în sistem și că unii judecători nu sunt de acord cu măsurile inițiate. Cu text, în știre au fost citaţi doar un magistrat care a fost acționat în justiție în procedură de regres și un altul care și-a exprimat îndoiala că măsurile vor fi corecte și eficiente.
De o manieră similară a tratat subiectul Sputnik.md, unde știrea „Ministrul Justiţiei, verde-n ochi despre imaginea justiţiei” se aseamănă mai mult cu un comunicat al Ministerului Justiției, decât cu o relatare de la eveniment. Astfel, portalul anunță că „încrederea în sistemul justiţiei este astăzi una fără precedent de joasă, consideră ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari”, după care redă citate din discursul ministrului. Aceasta, fără ca să echilibreze știrea cu, cel puțin, cea de a doua sau a treia sursă, așa cum cer standardele jurnalistice[1] – în acest caz concret, cu reacţia reprezentanților sistemului care este criticat: ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Curții Supreme de Justiție, ai altor instanțe judecătorești. Autorii doar au menționat, scurt, la finalul știrii, că „declaraţiile ministrului Justiţiei au fost susţinute de unii magistraţi, care au confirmat faptul că mai multe hotărâri judecătoreşti „sunt cusute cu aţă albă””. La fel, reporterii au specificat că unii judecători i-au reproșat Guvernului faptul că vrea să optimizeze sistemul judecătoresc și că „au răsunat și voci care au afirmat că statisticile ar demonstra că justiția are deja o imagine mult mai bună”. Şi Prime TV şi-a construit știrea pe inițiativa ministrului Justiției privind recuperarea prejudiciilor în bani, aduse statului prin acțiunile judecătorilor și ale altor persoane cu funcții publice. Cu titlul „Reforma justiţiei sperie magistraţii”, postul a început știrea cu fraza „Iniţiativa ministrului Justiţiei de a-i responsabiliza financiar pe cei vinovaţi de condamnarea Moldovei la CEDO i-a supărat pe unii magistraţi”. Atât titlul, cât și prima frază, induc în eroare consumatorul, întrucât din cele ce urmează nu rezultă că reforma îi sperie sau îi supără pe magistrați. Este citat un singur judecător – Vitalie Cotorobai de la Hâncești, căruia i-a fost inițiată o procedură de regres și care a cerut Ministerului Justiției să dezmintă acuzațiile în ceea ce-l privește. Iar alte opinii în ştire nu se regăsesc… Acest lucru contravine normei deontologice[2] care stipulează că jurnalistul solicită opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Astfel, prin întregul text, s-a încercat transmiterea mesajului că singurul care dorește reformarea justiției este ministrul Vladimir Cebotari, care se ciocnește însă de rezistența sistemului. De cealaltă parte, „Ziarul Național” și la Jurnal TV au pus accent pe criticile adresate sistemului și pe opiniile exprimate de către înșiși judecătorii și președinții de instanțe. „Ziarul Național” a titrat: „Critici DURE la Adunarea generală a Judecătorilor. Ministrul Justiției anunță NOUTĂȚI în sistem”, citându-i aici pe magistrata Tatiana Răducanu, care a vorbit despre imaginea proastă a justiției și și-a îndemnat colegii să nu cedeze eventualelor presiuni atunci când judecă anumite dosare, și pe ministrul Vladimir Cebotari, cu informații despre inovațiile pe care vrea să le introducă în administrarea judecătorească. La Jurnal TV a fost difuzată o știre cu o durată de circa cinci minute, plasată pe site cu titlul „Săgeți în curtea justiției”. Reporterii de la acest post TV au acordat mai mult spațiu intervențiilor verbale ale judecătorilor, incluzând în știre fragmente din discursurile a patru magistrați care au avut opinii critice la adresa Ministerului Justiției și a Consiliului Superior al Magistraturii, și care au vorbit despre corupția din sistem. În același timp, despre ministrul Justiției a fost anunțat doar că „atât ministrul Justiției, cât și mai mulți magistrați” l-au contrazis pe președintele CSM, care a spus că în 2015 calitatea actului justiției s-a îmbunătățit. În concluzie, putem afirma că, reflectând un asemenea eveniment major, la care au fost exprimate mai multe opinii relevante, jurnaliștii au avut sarcina de a cita sursele astfel, încât să fie respectat echilibrul de opinii, iar cele întâmplate să fie reflectate de o manieră cât mai apropiată de realitate. Informația, însă, a fost prezentată selectiv, în funcție de canalul media. De la unele instituții media publicul a aflat că doar ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, este preocupat de lipsa de încredere în justiție și că, optând pentru reforme, acesta declară război magistraților, care se sperie și se supără. Totodată, oamenii nu au aflat că există și judecători ce își doresc reforme eficiente și care sunt împotriva actualei stări de lucruri din domeniul justiţiei. La alte posturi nu s-a auzit însă deloc vocea autorităţilor – a ministrului Justiției sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, care este organul de supraveghere a activității judecătorilor și poartă o anumită responsabilitate pentru situația din sistem.
Viorica Zaharia
____________
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS! -, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1] http://ijc.md/Publicatii/resurse/jurnalistica_grigoryan_ro.pdf
[2] http://consiliuldepresa.md/fileadmin/fisiere/documente/cod_d_rom.pdf
