Context: în ședința plenară a Parlamentului din 30 martie a.c., 79 de deputați, inclusiv democrați, socialiști și liberali, au votat în lectură finală un proiect de modificare a Codului Audiovizualului care, între altele, obligă posturile de televiziune să aibă opt ore de produs autohton pe zi, șase dintre care să fie difuzate în orele de prime-time. O astfel de prevedere, propusă spre atenția opiniei publice și în 2015, a fost anterior criticată de unele posturi TV, care au susținut că, dacă vor scoate din grila de emisie programele de mare audiență retransmise, vor pierde clienții de publicitate. De asemenea, s-a argumentat cu faptul că posturile care nu au finanțare garantată de la proprietari – persoane sau grupuri – vor fi puse în concurență neloială cu celelalte, deoarece nu-și pot permite să producă un volum mare de programe proprii. Unii experți media și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu riscurile pe care le implică acest proiect.
Subiectul a fost reflectat de mai multe posturi de televiziune și publicații online, unele prezentându-l incomplet și cu folosirea unor evidente tehnici de manipulare informațională. Publika TV și Accent TV, de exemplu, au vorbit exclusiv despre părțile considerate pozitive ale proiectului de lege, au omis părerile critice și nu au solicitat opinia părților vizate – administratori de posturi de radio și de televiziune.
Publika TV a transmis o știre în care a enumerat pe scurt schimbările pe care le aduce documentul, plus un fragment din declarația președintelui Parlamentului, Andrian Candu, însă a omis opinia unor reprezentanți ai Opoziției. Bunăoară, deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc a declarat pentru jurnaliști, după ședință, că proiectul nu rezolvă problema securității informaționale a Republicii Moldova, și că acesta va consolida prezența pe piața media a două monopoluri – ale grupurilor mediatice apropiate de PDM și PSRM. De asemenea, așa cum prevede și Codul Deontologic, jurnaliștii ar fi trebuit să solicite opinia „tuturor părților relevante pentru subiect” (p. 2.2.), adică a proprietarilor și administratorilor de instituții audiovizuale. Anterior unii dintre acești manageri au criticat, de rând cu organizațiile media, proiectul. În definitiv, din știrea de la Publika nu a fost clar cum anume, prin acest proiect, „autoritățile luptă cu dezinformarea”, așa cum a declarat Andrian Candu.
Un conținut asemănător a avut știrea despre modificarea Codului Audiovizualului la Prime. Nici aici nu a fost respectat echilibrul știrii, fiind omisă opinia exprimată de PLDM, dar și – anterior – de către radiodifuzori și organizațiile de media, potrivit căreia astfel va fi consolidată poziția pe piață a posturilor afiliate PDM și PSRM, care au în prezent situații financiare bune și își pot permite să realizeze „produs autohton”.
Accent TV a reflectat subiectul, punând accent pe faptul că tocmai amendamentele socialiștilor la Codul Audiovizualului au fost votate. Și de la Accent TV a lipsit însă opinia deputaților care au votat împotrivă, dar și reacția părții vizate – radiodifuzorii. Evenimentul a fost prezentat drept un succes exclusiv al socialiștilor, care „au dat dovadă de insistență” și au obținut patru ore de produs autohton pe zi în „limba de stat” și două ore în limba rusă. Jurnaliștii de aici nu au încercat să afle ce impact va avea această schimbare asupra televiziunilor din Republica Moldova, în condițiile în care la etapa înregistrării proiectului în Parlament acestea s-au opus adoptării lui.
RTR Moldova, în ediția informativă în limba rusă de la ora 19.45, a difuzat o știre în care a explicat modificările și felul în care vor funcționa acestea. Jurnaliștii au amintit că „anterior, la audierile publice, radiodifuzorii au declarat că aceste modificări vor fi în beneficiul anumitor canale”, însă a omis poziția deputaților ce au fost împotrivă.
Deschide.md a publicat două știri la acest subiect – una de anticipare a evenimentului și a doua post-factum. În știrea „Modificările la Codul Audiovizualului au fost votate de 79 de deputați”, jurnaliștii de la acest portal au explicat amănunțit în ce constau noile reglementări, au amintit că unii radiodifuzori, la dezbaterile organizate anterior, au fost nemulțumiți de proiectul propus spre adoptare. Reporterii nu au transmis însă niciuna dintre opiniile exprimate de deputați în ziua examinării proiectului de lege.
În știrile de la Ziarul Național și Jurnal TV, pe lângă informația de bază, s-au regăsit și opiniile unor experți media referitoare la noile prevederi, care au explicat riscurile pe care le implică modificările adoptate de majoritatea parlamentară.
Sputnik Moldova a transmis o știre cu detalii strict informative, tehnice, fără ca să reflecte opiniile pro și contra adoptării proiectului de modificare a Codului sau comentariile radiodifuzorilor și experților media privind impactul acestor schimbări.
În concluzie, subiectul privind modificarea Codului Audiovizualului – unul cu impact asupra vieții publice și care a generat discuții aprinse la diferite etape de examinare – ar fi trebuit reflectat pe larg, cu transmiterea tuturor opiniilor relevante, pentru ca telespectatorii/cititorii să-și facă o opinie informată în privința schimbărilor pe care le planifică autoritățile. Unele media l-au tratat însă unilateral, scoțând în evidență elementele de noutate ale proiectului de modificare a Codului Audiovizualului și ignorând vocile critice și pe cele ale părților vizate direct – adică, ale radiodifuzorilor.
Viorica Zaharia, expertă media
________________________________
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
